Proiect readus în atenția publică! Depozitul de deșeuri de slabă și medie activitate la Saligny, de lângă Cernavodă, sub lupa inspectorilor de la Mediu

• Terenul propus pentru studiu este situat în extravilanul comunei Saligny
• 300 de ani este timpul de viață al depozitului

 
Inspectorii de la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța au avut, din nou, în atenție proiectul privind elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru înființarea unui depozit final de deșeuri de slabă și medie activitate (DFDSMA). Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive este inițiatorul proiectului care va fi amplasat pe raza UAT Saligny, din județul Constanța.
 
Terenul propus pentru studiu este situat în extravilanul comunei Saligny, județul Constanța, pe limita de vest a U.A.T. Saligny, învecinându-se direct cu U.A.T. Cernavodă și zona Centralei Nucleare Cernavodă.
 
Amplasamentul Saligny este inclus în zona de excludere a centralei CNE Cernavodă (ce are rază de 1 km față de Reactorul 1, taluz CNE Cernavodă – DN22 C – Valea Cișmelei), la cca. 350 m față de limita incintei CNE și respectiv, la cca. 750 m fata de bucla caii ferate Bucuresti -Constanta. Amplasamentul propus este localizat pe dealul Cristian, iar din punct de vedere administrativ aparține satului Saligny. Dealul Cristian atinge o altitudine de aprox. 70 mdMN (metri deasupra Mării Negre) și este orientat pe direcția NV-SE.
 
Potrivit prevederilor art. 3, alin. (1), lit. e) din Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1437/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcționare şi a structurii organizatorice ale Agenției Nucleare şi pentru Deșeuri Radioactive, ANDR, titularul PUZ-ului analizat in prezentul studiu de fundamentare, asigură depozitarea definitivă, în condiții de siguranță, a deșeurilor radioactive rezultate din ciclul combustibilului nuclear şi a deșeurilor radioactive rezultate din aplicațiile tehnicilor şi tehnologiilor nucleare în industrie, medicină, agricultură, precum şi din alte domenii de interes.
 
Conform Strategiei nationale pe termen mediu si lung privind gestionarea in siguranta a combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive (01.07.2021 - document programatic aflat in curs de adoptare prin Hotarare a Guvernului cu respectarea prevederilor HG 1076/2004 - aviz de mediu nr. 55/29.06.2021):
„Scenariul de referinta privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive se bazeaza pe faptul ca in Romania acestea sunt generate, de urmatoarelor activitati:

a) Operarea, retehnologizarea si dezafectarea Unitatilor U1 si U2 de la CNE Cernavoda. Se estimeaza ca durata minima de implementare a proiectelor de retehnologizare este de doi ani per unitate si ca in urma retehnologizarii, fiecare unitate va functiona in conditii de siguranta, conform parametrilor de proiect, pentru inca un ciclu de viata (25 de ani). Fiecare unitate de la CNE Cernavoda isi va incheia perioada de operare comerciala dupa 52 de ani de la punerea in functiune (50 de ani de operare, plus 2 ani pentru retehnologizare). Unitatea 1 va fi oprita definitiv in vederea dezafectarii in 2049, Unitatea 2 in 2059;

b) Unitatile U3 si U4, aflate in conservare la CNE Cernavoda, vor deveni operationale conform Strategiei Energetice a Romaniei. Aceste unitati vor fi, de asemenea, retehnologizate in viitor, pentru a prelungi durata lor de operare pentru inca un ciclu de viata (25 de ani) - In perioada 2017-2021, Ia CNE Cernavoda se desfasoara prima faza de definire a Proiectului de Retehnologizare a Unitatii l CNE Cernavoda. Aprobarea studiului de fezabilitate pentru Proiectul de Retehnologizare va permite extinderea duratei de viata totala a unitatii la 60 de ani. Aceeasi dezvoltare este prevazuta si in cazul U2, U3 si U4.


c) Operarea si dezafectarea instalatiilor nucleare si radiologice detinute de RATEN;

d) Operarea si dezafectarea instalatiilor radiologice detinute de IFIN-HH;

e) Operarea si /sau dezafectarea instalatii radiologice detinute de micii titulari de autorizatie din domeniu:
i. Unitati din industrie care utilizeaza echipamente cu surse de radiatii sau generatoare de radiatii ionizante;
ii. Unitati din cercetare/invatamant care utilizeaza echipamente si instalatii cu surse radioactive sau generatoare de radiatii ionizante sau instalatii nucleare (de ex. Universitatea din Bucuresti-Facultatea de Fizica care detine Ansamblul subcritic HELEN);
iii. Unitati care desfasoara activitati de utilizare, producere, import/export a surselor mici de radiatii sau generatori de radiatii ionizante;”

 
Securitatea radiologica a depozitului si implicit asigurarea ca nu vor exista efecte negative asupra mediului si a sănătății populației in decursul celor 300 de ani cat este timpul de viată al depozitului, constituie principala preocupare a specialiștilor care proiectează DFDSMA. În acord cu recomandările din standardele internaționale, după o perioadă care este egală cu de 10 ori timpul de înjumătăţire radioactivă, efectul periculos al radionuclizilor din deşeuri ce se vor depozita la depozitul de tip DFDSMA  se reduce cu factorul 1000.

Totodată, cantitatea reziduală de radionuclizi cu durată îndelungată de viaţă din aceste deșeuri nu va mai exercita o influenţă inacceptabilă asupra fiinţelor umane şi a mediului. Pentru astfel de deșeuri se consideră Cesiul 137 ca izotop reprezentativ, cu timp de înjumătățire de circa 30 de ani. Din acest motiv, se consideră că timp de circa 300 de ani este necesar să se prevadă o organizare care să asigure că se va monitoriza depozitul şi se vor păstra înregistrările istoriei acestuia.
 
Pentru elaborarea evaluării de securitate pentru DFDSMA au fost definite următoarele perioade de interes:

• Perioada operațională –estimată ca fiind din 2028 până în 2093 și incluzând închiderea depozitului.
• Perioada post-închidere împărțită în următoarele sub-perioade:
• Perioada de control activ instituțional – 100 de ani după închiderea depozitului, perioada de controlul institutional activ, care presupune control fizic al accesului in instalatia de depozitare;
• Perioada de control pasiv instituțional – 200 de ani după terminarea perioadei de control activ instituțional, care presupune restrictii administrative ale utilizarii terenului;

 

Proiect mai vechi

 
Reamintim că nu este prima oară când este adus în atenția publică acest proiect. Până la sfârşitul anului 2014, lângă comuna Saligny ar fi trebuit să fie finalizată construcţia unui depozit pentru deşeuri mediu şi slab radioactive provenite de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, însă proiectul a fost o vreme abandonat. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Deşeuri Radioactive (ANDR) reluaseră în 2014 discuţiile privind construcţia, în dreptul comunei Saligny, a depozitului pentru stocarea deşeurilor radioactive generate la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă.
 
Potrivit planurilor iniţiale făcute de autorităţi încă dinainte de 2006, depozitul ar fi trebuit să fie ridicat pe o suprafaţă de circa 40 de hectare de teren, iar banii necesari construcţiei ar fi trebuit să fie asiguraţi de Nuclearelectrica prin plata unei taxe de doi euro pentru fiecare MWh de energie produs, însă, din cauza lipsei fondurilor, termenul a fost amânat vreme de 10 ani.
 
Rolul depozitul de la Saligny este acela de stocare pe termen lung a deşeurilor slab şi mediu radioactive provenite de la patru reactoare nucleare, precum şi din activitatea de dezafectare a acestora, la finele perioadei de viaţă. În prezent, deşeurile radioactive rezultate de la centrala nucleară de la Cernavodă sunt stocate într-un depozit intermediar de combustibil ars şi de deşeuri radioactive, în butoaie din oţel inox cu o capacitate de 220 de litri fiecare.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Discuţii reluate pentru construcţia depozitului nuclear de la Saligny