România, relații diplomatice Liechtenstein- Principatul care împodobește inima Europei (FOTO+VIDEO)

• Liechtenstein este un principat mic situat între Elveția și Austria, cu o istorie ce datează din 1719 și o suprafață de doar 160 km², fiind unul dintre cele mai mici state din lume.
• Principatul este o monarhie constituțională, cu principele Hans-Adam al II-lea având un rol important, chiar dacă fiul său, Alois, exercită funcția de regent din 2004.
• Economia Liechtensteinului este extrem de prosperă, având un PIB ridicat, un sector financiar dezvoltat și o taxare foarte redusă, ceea ce atrage multe companii și investitori străini.

 
14 februarie este o dată importantă pentru Principatul Liechtenstein, deoarece marchează ziua de naștere a Principelui Hans-Adam al II-lea. Principele Hans-Adam al II-lea s-a născut pe 14 februarie 1945 și este o figură centrală în istoria și conducerea principatului.
Deși principele a abdicat oficial în 2004 în favoarea fiului său, Principelul Alois, el continuă să joace un rol semnificativ în politica și cultura Liechtensteinului.
 
Fostul preșesinte Iohannis a promulgat în ianuarie 2024,  Legea privind ratificarea Convenției dintre România și Principatul Liechtenstein pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a Protocolului la convenție, semnate la Berna la 10 noiembrie 2022, și s-a dispus publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 
Liechtenstein: Un principat în inima Europei. Date istorice și geografice

Liechtenstein este un mic principat situat în Europa Centrală, între Elveția și Austria. A fost fondat în 1719 prin unirea Comitatului Vaduz și a Principatului Schellenberg. De-a lungul decadelor, Liechtenstein a evoluat dintr-un teritoriu feudalist într-un principat modern. Astăzi, principatul se întinde pe o suprafață de doar 160 km², fiind unul dintre cele mai mici state din lume. În ciuda dimensiunii sale reduse, Liechtenstein beneficiază de un peisaj montan spectaculos, având o mare parte din teritoriu acoperită de Alpi. Principalul râu este Rhein, care formează granița cu Elveția.
Liechtenstein este organizat într-un sistem de 11 comune, dintre care Vaduz este capitala și centrul administrativ al principatului. Alte comune importante includ Schaan, Balzers și Eschen. Capitala Vaduz este și locul reședinței princiare, având o importanță culturală și politică deosebită.
 
Liechtenstein este o monarhie constituțională, iar principele Hans-Adam al II-lea este monarhul actual al principatului. În 2004, fiul său, Alois, a preluat funcția de regent, având puterea de a exercita majoritatea atribuțiilor guvernamentale. Guvernul este condus de un prim-ministru și există un parlament unicameral, cunoscut sub numele de Landtag, cu 25 de membri aleși. Liechtenstein are un sistem politic stabil, cu două partide principale: Uniunea Patrioților și Partidul Popular din Liechtenstein. Limba oficială a țării este germana.
 
Religia predominantă în Liechtenstein este catolicismul, iar Biserica Catolică Romană joacă un rol central în viața spirituală a țării. De asemenea, există o mică comunitate protestantă și câteva alte grupuri religioase. Liechtenstein este un loc unde tradițiile religioase sunt respectate și încurajate, fiind un element important al identității culturale.

 
Economia Liechtenstein este una dintre cele mai prospere din lume, având un PIB de aproximativ 6,5 miliarde de dolari USD.

 
Liechtenstein- O putere economică în miniatură
 
În ciuda resurselor naturale limitate, Liechtenstein este una din puținele țări din lume care are mai multe firme înregistrate decât cetățeni; ea a dezvoltat o economie prosperă, foarte industrializată, și se laudă cu un sector al serviciilor financiare și cu un nivel de trai net superior altor zone urbane din vecinii europeni mai mari.

Taxarea foarte redusă a afacerilor (cea mai mică din Europa după Andorra, care nu impozitează cu mai mult de 10%)—impozitul pe profitul societăților comerciale având o cotă unică de 12,5%^, precum și regulamentele foarte relaxate de înființare a firmelor au făcut ca circa 73.700 de companii-holding (așa numite „companii cu căsuță poștală”) să înregistreze birouri în Liechtenstein - de două ori mai multe ca cei 36.000 de locuitori. Aceasta aduce circa 30% din veniturile la bugetul de stat al Liechtensteinului. Liechtenstein generează venit și din Stiftungen („fundații”), entități financiare create pentru a ascunde adevăratul proprietar al activelor financiare ale unor cetățeni străini. Fundațiile se înregistrează pe numele unui localnic, adesea un avocat.


Aceste legi fac din Liechtenstein un paradis fiscal popular pentru industriași extrem de bogați și pentru firmele care doresc să evite plata taxelor în țările lor de origine.

 
Liechtenstein și lupta împotriva spălării banilor

Liechtenstein a dat dovada unei hotărâri mai puternice de a destructura rețele internaționale de spălare a banilor și a încercat să-și promoveze o imagine de centru financiar legitim. În februarie 2008, LGT Bank a fost implicată într-un scandal de evaziune fiscală în Germania , care a dus la încordarea relațiilor familiei princiare cu guvernul german. Principele Alois a acuzat guvernul german de trafic cu bunuri furate, referindu-se la achiziția de către acesta din urmă a unor informații bancare confidențiale cumpărate în schimbul a 7,3 milioane de dolari de la un fost angajat al LGT Group.
 
Subcomisia pentru bănci din paradisuri fiscale a Senatului Statelor Unite a afirmat însă că LGT Bank, aflată în proprietatea familiei princiare, care are membri în board-ul acesteia, „este dornic părtaș și complice la evaziune fiscală, evitarea creditorilor și încălcarea hotărârilor judecătorești”.

Liechtenstein participă la o uniune vamală cu Elveția și folosește ca monedă națională francul elvețian. Țara importă circa 85% din energie. Liechtenstein este membră a Zonei Economice Europene (organizație-punte între Asociația Europeană de Liber Schimb (EFTA) și Uniunea Europeană) din mai 1995. Guvernul încearcă să armonizeze politicile sale economice cu cele ale Europei unite. Din 2002, rata șomajului în Liechtenstein s-a dublat. În 2008, ea se ridica la 1,5%. Actualmente, în Liechtenstein există un singur spital, Liechtensteinisches Landesspital din Vaduz. Produsul Intern Brut (PIB) în termenii parității puterii de cumpărare, este de 5,028 miliarde de dolari, sau 89.400 de dolari pe cap de locuitor, al doilea din lume.
 

Un mic stat cu mari realizări

Liechtenstein este un mare producător de ceramică și este cel mai mare producător mondial de dinți falși.  Alte industrii sunt cea electronică, textilă, a instrumentelor de precizie, fabricarea metalelor, unelte de putere, dibluri, calculatoare, farmaceutice, și produse alimentare. Cea mai cunoscută companie internațională cu originea aici este Hilti, producător de aparatură pentru construcții.
 
Liechtenstein produce grâu, orz, porumb, cartofi, lactate, animale și vinuri. Turismul reprezintă o mare parte a economiei țării.

 
Cultura și personalitățile Liechtensteinului- Tradiție și influență

Liechtenstein are o cultură influențată de tradițiile elvețiene și austriece, fiind cunoscut pentru muzica sa clasică, arta și dansul. În ciuda dimensiunii sale reduse, Liechtenstein a dat lumii câțiva lideri politici și personalități culturale de renume. Principele Hans-Adam al II-lea este una dintre figurile cele mai influente, dar și personalități precum Mario Frick, fost prim-ministru, au contribuit la dezvoltarea țării.


 
O țară mică cu un impact mare
 
Ca populație, Liechtensteinul este a patra cea mai mică țară din lume, după Vatican, San Marino și Monaco. Populația sa vorbește în principal limba alemanică, deși rezidenții sunt în proporție de circa o treime străini, în special vorbitori de germană din Germania, Austria și Elveția, alți elvețieni, italieni și turci. Străinii alcătuiesc până la două treimi din forța de muncă din țară.

Liechtensteinezii au o speranță de viață la naștere de 80,31 ani, bărbații: 76,86 ani, femeile: 83,77 ani (estimare din 2011). Rata mortalității infantile este de 4,64 morți la mia de nașteri, conform unor estimări recente.

 

Religia

Conform recensământului din 2000, 87,9% din populație este creștină, dintre care 78,4% sunt romano-catolici, ei formând Arhidioceza Romano-Catolică a Vaduzului, în timp ce circa 8% sunt protestanți. Față de recensământul din 1990, procentajul creștinilor a scăzut, în timp ce musulmanii și persoanele care nu au declarat o religie și-au dublat numărul. Conform unui raport al Pew Research Center din 2009, musulmanii constituie aproximativ 4,8% din populație.
 

Educația- analfabetizarea, la nivel maxim

Rata alfabetizării în Liechtenstein este de 100%. În raportul pe 2006 al Programului pentru Evaluarea Internațională a Studenților, coordonat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, sistemul de educație din Liechtenstein se clasa pe locul 10 în lume.


 În Liechtenstein, există patru centre principale de educație superioară:

• Universitatea Liechtensteinului
• Universitatea Privată din Principatul Liechtenstein
• Institutul din Liechtenstein
• Academia Internațională de Filosofie, Liechtenstein

 
Patrimoniul cultural

Deși Liechtenstein nu are obiective incluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, țara se mândrește cu o bogată tradiție culturală și un patrimoniu istoric care merită atenția internațională. Principatul păstrează o serie de monumente și locuri de interes cultural, inclusiv Castelul Vaduz și diverse clădiri istorice din capitală.


 
Cooperarea economică România– Liechtenstein: O relație în plină dezvoltare
 
Relaţiile dintre România şi Principatul Liechtenstein sunt foarte bune, atât în plan bilateral, cât și în cadrul Spațiului Economic European (SEE). Relatiile diplomatice au fost stabilite la 12 decembrie 1997.
 
Reprezentarea diplomatică şi consulară a României în Principatul Liechtenstein este asigurată de Ambasada României în Elveția - ambasador extraordinar şi plenipotenţiar Bogdan Mazuru, rezident la Berna (a prezentat scrisorile de acreditare la 10 decembrie 2021).
 
Consulatul Onorific al României la Shann - consul onorific: Hansjörg Frick
 
La 31 august 2021, volumul schimburilor comerciale ale României cu Principatul Liechtenstein era de 5,08 mil. EUR (comparativ cu 2,10 mil. EUR în 2020), din care exportul de 2,82 mil. EUR (creștere de 121,15% față de aceeași perioadă din 2020, când valoarea corespunzătoare era de 1,27 mil. EUR), iar importul de 2,26 mil. EUR (în creștere cu 171,96%, în 2020 valoarea corespunzătoare fiind de 0,87 mil. EUR).

Conform Oficiului Național al Registrului Comerțului, la 30 noiembrie 2021 în România erau înregistrate 226 societăți comerciale cu participare din Liechtenstein la capitalul social (0,1% din societățile cu participare străină la capitalul social), reprezentând un capital total subscris de 16,75 mil. EUR (0,04% din capitalul social străin investit în România), Liechtenstein ocupând astfel locul 46 în clasamentul statelor care au efectuat investiții în România.

În perioada 2014-2021, Liechtenstein participă împreună cu Norvegia și Islanda la fondurile acordate României în cadrul Spațiului Economic European (SEE), în valoare de 275,2 mil. €.

Prin acordul semnat la 28 iulie 2010, între Uniunea Europeană și Guvernele Norvegiei, Islandei şi Principatului Liechtenstein pentru Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, România a beneficiat de o asistență financiară nerambursabilă în valoare de 190,75 mil. €.
 
La solicitarea guvernului principatului, apărarea intereselor Principatului Liechtenstein-ului şi ale cetățenilor săi în străinătate este asigurată, din 1919, de Confederația Elvețiană (Liechtenstein își rezervă însă dreptul de a trimite propriul ambasador în anumite situații, dacă socotește necesar acest lucru).
 
În aceste condiții, reprezentarea Principatului Liechtenstein în România este asigurată de Ambasada Confederaţiei Elveţiene pentru aspectele de natură consulară și de Misiunea Liechtenstein-ului pe lângă UE-Bruxelles, pentru afacerile europene.
 
Relatiile politico-diplomatice dintre România și Principatul Liechtenstein sunt gestionate de Ambasada de la Berna.
 

Adrese utile
 

Cancelaria Ambasadei

Adresa:  Kirchenfeldstrasse 78, 3005 Berna 
Telefon: +41 31 351 35 28​  - La acest număr de telefon NU se furnizează informaţii consulare!
E-mail: berna@mae.ro - la această adresă de mail NU se furnizează informații consulare.
 

Secţia Consulară

Adresa: Brunnadernstrasse 20, 3006 Berna [de la gară: tramvaiul nr. 7 (direcţia Ostring) sau nr. 8 (direcţia Saali), staţia Brunnadernstrasse; de pe autostradă: ieşirea Ostring].
 

Telefon call-center: +41 31 351 05 46 / +41 31 351 05 47 (informații privind serviciile consulare oferite: eliberare documente de identitate și călătorie, obținere acte din România, acte notariale etc.)

 
NOTĂ: Toate apelurile telefonice către aceste numere de telefon sunt redirecționate automat la București, către call-center-ul Ministerului Afacerilor Externe (Centrul de Contact și Suport pentru Cetățenii Români din Străinătate - CCSCRS). Din cauza numărului foarte mare de apeluri, este posibil ca timpii de așteptare pentru a intra în legătură cu un operator să fie foarte mari.
 
E-mail Secția consulară: berna.consul1@mae.ro
Telefonul de urgenţă: +41 76 387 50 05 este dedicat exclusiv pentru cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă (accidente cu victime, decese, calamităţi şi alte situaţii de pericol sau cu caracter extraordinar).

La aceast număr de telefon NU se furnizează informații consulare.
 

E-mail call-center (informații consulare pentru cetățenii români): contact@informatiiconsulare.ro (în cererea de informații vă rugăm să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică).
 

 Programul cu publicul al Secției consulare

Luni:   

• 12:00-16:00  -  preluare solicitări servicii consulare doar cu programare prin intermediul www.econsulat.ro
• 16:00-17:00  -  eliberare paşapoarte și documente solicitate prin intermediul secției consulare

Marți, miercuri și joi:

•  9:00-14:00  -  preluare solicitări servicii consulare doar cu programare prin intermediul www.econsulat.ro
• 14:00-15:00  -  eliberare paşapoarte și documente solicitate prin intermediul secției consulare
• 14:00-15:00  -  eliberare titluri călătorie cu programare la adresa de E-mail: berna.consul1@mae.ro

Vineri: 

• 9:00-12:00   -  preluare solicitări servicii consulare, doar cu programare

 
TOATE SERVICIILE CONSULARE VOR FI PRELUATE NUMAI PE BAZA UNEI PROGRAMĂRI PREALABILE PRIN INTERMEDIUL PORTALULUI: www.econsulat.ro.
 
 
  
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



Citește și: 

România, relații diplomaticeRepublica Islamică Iran - moștenire milenară și o cultură fascinantă. Condiții de intrare și regim de ședere (GALERIE FOTO) 
România, relații diplomaticeNoua Zeelandă, o țară a contrastelor naturale și culturale (FOTO+VIDEO)
România, relații diplomaticeGrenada, mica țară insulară, un paradis în Caraibe (Galerie FOTO)