România, relații diplomatice Republica Sudan, partener important al României în Africa! Alertă de călătorie emisă de MAE (GALERIE FOTO)

Sudan, oficial Republica Sudan, este o țară din nord-estul Africii ce se mărginește cu Republica Centrafricană la sud-vest, Ciad la vest, Egipt la nord, Eritreea la est, Etiopia la sud-est, Libia la nord-vest, Sudanul de Sud la sud și Marea Roșie la est. Pe data de 1 ianuarie, Republica Sudan sărbătorește Ziua Independenței
 
Pe data de 1 ianuarie, Republica Sudan sărbătorește Ziua Independenței. Relaţiile diplomatice româno-sudaneze au fost stabilite, la nivel de ambasadă, la 17 ianuarie 1956. Potrivit MAE, în perioadele 1972-1990 şi 2008-2009 reprezentarea diplomatică a României a fost la nivel de ambasador. În afara intervalelor menţionate și din 2010 până în prezent, reprezentarea a fost la nivel de însărcinat cu afaceri a.i. În prezent activitatea Ambasadei României la Khartoum este suspendată. Ambasada României în Republica Sudan e relocată temporar la Addis Abeba, iar însărcinat cu afaceri A.I. este Adrian Kozjacski.

De asemenea, Ambasada Sudanului din România este condusă la nivel de ambassador, de Mohammed Salih Ahmed Ibrahim care a fost secretar III, consul până la data de 3 Septembrie 2021, iar din 3 mai 2024 este însărcinat cu afaceri a.i.

Sudanul a reprezentat un partener important al României în Africa încă dinaintea anilor 1990. Pornind de la bunele raporturi politice, relaţiile bilaterale s-au dezvoltat cu precădere în domeniile economic şi al învăţământului.

Ambasada României în Sudan gestionează relațiile diplomatice ale țării noastre și cu: Republica Centrafricană, Republica Federală Somalia, Republica Sudanul de Sud.

Principalele repere ale dialogului politic şi economic româno-sudanez, după 1990:

• Februarie 2004 – vizita în România a ministrului Energiei şi Minelor din Sudan.
• Iulie 2004 – vizita în Sudan a ministrului Afacerilor Externe al României, în contextul preşedinţiei ţării noastre a Consiliului de Securitate al ONU.
• Iulie 2007 – vizita în România a ministrului de stat pentru Afaceri Externe din Sudan.
• Februarie 2012 – Forumul Economic România – Sudan, desfăşurat la Khartoum, în organizarea ministerului Petrolului din Sudan, în colaborare cu Ambasada României. La eveniment au participat reprezentanţi a 27 de firme din România din domeniile petrolului, energiei electrice şi construcţiilor, oficiali şi oameni de afaceri sudanezi.
• Octombrie 2016 – Vizita oficială în România a subsecretarului de stat din MAE al Sudanului;
• Noiembrie 2018 – Consultări politice la Khartoum, la nivel de director general;

Conform MAE, România și Sudan au semnat Convenția pentru evitarea dublei impuneri.

În ceea ce privește cooperarea economică, Sudanul oferă posibilităţi de afaceri, cu precădere în domeniile: petrolier, construcţii de maşini, agricol, industrie uşoară, energie electrică.

Volumul schimburilor comerciale bilaterale variază de la an la an. Principalele bunuri exportate de România sunt: produse alimentare, chimice (mase plastice, cauciuc, uleiuri minerale), farmaceutice, metalurgice, echipamente pentru căile ferate, piese de schimb pentru motoare cu combustie internă, lemn şi produse din lemn, hârtie, ciment, materiale textile.


De asemenea doi reprezentanți din instituții guvernamentale și Organizația Medicina fără Frontiere din Sudan au participat la programul de pregătire ”Stabilizare și Reconstrucție post-conflict” organizat la Dakar de MAE, AR Dakar și RoAid, în perioada 28 noiembrie – 2 decembrie 2022.

Sudan, a treia țară din Africa în ceea ce privește suprafața

Sudan, oficial Republica Sudan, este o țară din nord-estul Africii ce se mărginește cu Republica Centrafricană la sud-vest, Ciad la vest, Egipt la nord, Eritreea la est, Etiopia la sud-est, Libia la nord-vest, Sudanul de Sud la sud și Marea Roșie la est.

Avea o populație de 45,7 milioane de locuitori în 2022, conform wikipedia și se întinde pe o suprafață de 1.886.068 de km2, fiind a treia țară din Africa ca suprafață și a treia ca suprafață din Liga Arabă. A fost cea mai mare țară după suprafață din Africa și din Liga Arabă până la proclamarea independenței Sudanului de Sud în 2011, de când ambele titluri sunt deținute de Algeria. Capitala sa este Khartoum, iar cel mai populat oraș este Omdurman (parte a zonei metropolitane Khartoum).


Istoria Sudanului

În secolele al XIV-lea și al XV-lea în cea mai mare parte a Sudanului s-au așezat treptat nomazi arabi. Din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea, Sudanul central și de est a fost dominat de sultanatul Funj, în timp ce Darfur a cârmuit la vest și otomanii la est. În 1811 mamelucii au fondat un stat la Dunqulah ca bază pentru comerțul cu sclavi.

Sub stăpânirea turco-egipteană a Sudanului, din anii 1820, comerțul cu sclavi a prins rădăcini de-a lungul unei axe nord-sud, raidurile de sclavi având loc în părțile de sud ale țării și sclavii fiind transportați în Egipt și în Imperiul Otoman, conform Wikipedia . În secolul al XIX-lea întregul Sudan a fost cucerit de egiptenii sub dinastia Muhammad Ali.

În 1899, sub presiunea britanică, Egiptul a fost de acord să împartă suveranitatea asupra Sudanului cu Regatul Unit în formă de condominiu. De fapt, Sudanul era guvernat ca o colonie britanică. Revoluția egipteană din 1952 a răsturnat monarhia și a cerut retragerea forțelor britanice din Egipt și Sudan.

Muhammad Naguib, unul dintre cei doi co-lideri ai revoluției, și primul președinte al Egiptului, care era jumătate sudanez și fusese crescut în Sudan, au făcut ca asigurarea independenței sudaneze să fie o prioritate a guvernului revoluționar. În anul următor, sub presiune egipteană și sudaneză, Regatul Unit a fost de acord cu cererea Egiptului ca ambele guverne să pună capăt suveranității lor comune asupra Sudanului și să acorde Sudanului independența. La 1 ianuarie 1956 Sudanul și-a obținut independența.

Sudanul, stat democratic

După ce Sudanul a devenit independent, a fost instituit un sistem parlamentar democratic, întrerupt de mai multe lovituri de stat conduse fie de radicali de stânga, fie de dreapta, de la regimul comunist din anii Nimeiry, până la radicalii islamiști din regimul lui Al-Bashir. Cu regimul lui Jaafar Nimeiry a început conducerea islamistă.

Acest lucru a exacerbat ruptura dintre nordul islamic, unde se afla guvernul, și animiști și creștini din sud. Diferențele de limbă, religie și putere politică au rezultat într-un război civil între forțele guvernamentale, influențate de Frontul Național Islamic (NIF) și rebelii din sud, a căror facțiune cea mai influentă a fost Armata Populară de Eliberare a Sudanului (SPLA), care a condus în cele din urmă la independența Sudanului de Sud în 2011. Între 1989 și 2019 Sudanul a trecut printr-o dictatură militară de 30 de ani condusă de Omar al-Bashir, care a fost acuzat de încălcări ale drepturilor omului, inclusiv tortură, persecuție a minorităților, sponsorizare a terorismului global și genocid etnic din cauza acțiunilor sale în războiul din regiunea Darfur care a izbucnit în 2003. În total regimul a ucis între 300.000 și 400.000 de persoane. Protestele au izbucnit în 2018, cerând demisia lui Bashir, și au dus la lovitura de stat din 11 aprilie 2019 și arestarea lui Bashir.

Sudanul este una dintre țările cel mai puțin dezvoltate și ocupa în 2022 locul 172 după Indicele Dezvoltării Umane. Economia sa se bazează în mare măsură pe agricultură din cauza sancțiunilor internaționale și a izolării, precum și a unei istorii de instabilitate internă și violență fracțională. Peste 35% din populația Sudanului trăiește în sărăcie. Sudanul este membru al Națiunilor Unite, al Ligii Arabe, al Uniunii Africane, al COMESA, al Mișcării de Nealiniere și al Organizației pentru Cooperare Islamică.

Sudan, a cincisprezecea țară ca mărime din lume

Sudanul este situat în Africa de Nord, cu un 853 km de coastă la Marea Roșie. Are granițe terestre cu Egipt, Eritreea, Etiopia, Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Ciad și Libia. Cu o suprafață de 1.886..068 km2, este a treia țară ca mărime de pe continent (după Algeria și Republica Democrată Congo) și a cincisprezecea ca mărime din lume.

Terenul este în general de câmpie plată, întreruptă de mai multe lanțuri muntoase. În vest, Caldera Deriba (3.042 m), situată în Munții Marrah, este cel mai înalt punct din Sudan. În est se găsesc Colinele de la Marea Roșie, conform Wikipedia.

Fluviile Nilul Albastru și Nilul Alb se întâlnesc la Khartoum pentru a forma Nilul, care curge spre nord, prin Egipt, până la Marea Mediterană. Lungimea Nilului Albastru în Sudan este de aproape 800 km. Între Sennar și Khartoum în el se varsă râurile Dinder și Rahad. Nilul Alb nu are în Sudan afluenți semnificativi.

Există mai multe baraje pe Nilul Albastru și pe Nilul Alb. Printre acestea se numără Barajele Sennar și Roseires de pe Nilul Albastru și Barajul Jebel Aulia de pe Nilul Alb. Există și Lacul Nubia la granița sudanezo-egipteană.

Sudanul dispune de resurse minerale importante, inclusiv azbest, cromit, cobalt, cupru, aur, granit, gips, fier, caolin, plumb, mangan, mica, gaz natural, nichel, petrol, argint, staniu, uraniu și zinc.[41]

Sudanul este împărțit în 18 state (wilayat, sing. wilayah). Ele sunt împărțite, la rândul lor, în 133 de districte.

În 2010 Sudanul era considerat a 17-a economie cu cea mai rapidă creștere din lume, iar dezvoltarea rapidă a țării bazată în mare parte din profiturile petroliere în ciuda sancțiunilor internaționale a fost remarcată de The New York Times într-un articol din 2006.

Înainte de 2005 araba era singura limbă oficială a națiunii. În constituția din 2005 limbile oficiale ale Sudanului au devenit araba și engleza. Rata de alfabetizare este de 70,2% din populația totală, bărbați: 79,6%, femei: 60,8%.

După proclamarea în 2011 a independenței Sudanului de Sud peste 97% din locuitorii rămași ai Sudanului sunt musulmani. Majoritatea lor fac parte din două grupuri: musulmani sufi și salafi. Două diviziuni populare ale sufismului, Ansar și Khatmia, sunt asociate cu partidele de opoziție Umma și, respectiv, Unionist Democrat. Doar în regiunea Darfur au lipsit în mod tradițional frățiile sufi obișnuite în restul țării.

Alerte de călătorie în Sudan

Pe site-ul MAE este menționată alertă de nivelul 8 din 9 pentru Sudan, românilor fiindu-le recomandată evitarea oricărei călătorii în această țară.

„Având în vedere recentele confruntări armate violente de pe teritoriul Sudanului între armata națională și gruparea paramilitară a Forțelor de Sprijin Rapid (Rapid Suport Forces - RSF), care sunt în plină desfășurare în orașele Khartoum, Merowe, Port Sudan, Kosti, Damazin, Gadarif, Kassala, Nyala și care au ca rezultat distrugeri ale infrastructurii locale și pierderi de vieți omenești și, ca urmare a închiderii aeroportului internațional din Khartoum, Ministerul Afacerilor Externe a ridicat nivelul de alertă și recomandă cu fermitate evitarea tuturor deplasărilor în Sudan, iar cetățenilor români care se află pe teritoriul țării, să manifeste atenție deosebită și, dacă este posibil, părăsirea țării“ – conform MAE.

Ambasada României la Khartoum este temporar închisă, iar activitatea consulară este transferată temporar la Ambasada României la Addis Abeba.

Cetățenii români care se află deja pe teritoriul acestei țări sunt sfătuiți să se adreseze Ambasadei României la Addis Abeba și să-și anunțe prezența în regiune, comunicând  propriile coordonate pentru a putea fi contactați în situații de urgență.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la următoarele numere de telefon:
Ambasada României la Addis Abeba +251 116 622 675
Call Center București - +251 935 350 059

Ministerul Afacerilor Externe  recomandă consultarea paginilor de Internet http://addisabeba.mae.ro, http://khartoum.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/,  www.mae.ro și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie, precum și serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare „Un SMS îți poate salva viața!”.

Cetățenii români care ignoră avertismentele MAE și se deplasează în zone de risc, o fac pe propria răspundere și vor suporta consecințele unor astfel de călătorii, având în vedere că posibilitățile de intervenție ale misiunilor diplomatice și oficiilor consulare în astfel de zone sunt reduse.

Cetățenii români care se află pe teritoriul acestui stat sunt sfătuiți să respecte următoarele recomandări:
Să nu părăsească domiciliul, să stea la adăpost (departe de ferestre, în subsol etc.), să ia măsuri adecvate de protecție pentru siguranța personală;
Să evite, indiferent de regiunea în care se află, orice deplasare neesențială (doar pentru provizii, urgențe medicale), locurile aglomerate, demonstrațiile, precum și deplasarea în alte zone ale țârii;
Să păstreze în locuri sigure documentele și valorile personale, biletele de călătorie, banii, cărțile de credit și să nu le expună în mod vizibil asupra lor sau în mașini;
Să respecte anunțurile sau recomandările autorităților locale și mass media.

Adrese utile:
Ambasada României în Republica Sudan, ÎNSĂRCINAT CU AFACERI A.I.: domnul Adrian KOZJACSKI
Activitatea Ambasadei României la KHARTOUM e relocată temporar la ADDIS ABEBA

COORDONATE DE CONTACT:
Adresă: Kafouri Area - Kassala Road, Plot 172/173 Khartoum North, P.O. Box 1494
Web: http://khartoum.mae.ro

Ambasada Republicii Sudan în România este situată pe Bd. Dacia nr. 69, Sector 1, 020051 București
Tel: 021 233 91 81 (Protocol Ambasador)
 021 233 91 87 (Secția Consulară)
Email: sudanembassy.bucharest@gmail.com
 cdsudanembassybucharest@gmail.com (Secția Consulară)
Web: https://www.sudanembassy.ro
Program de lucru: luni – vineri 09.00 – 15.30
Program Secția Consulară: luni-joi 09.00 – 14.30

Dl Mohammed SALIH AHMED IBRAHIM, Secretar III, consul (3 Septembrie 2021), Însărcinat cu afaceri a.i. (3 mai 2024)

Notă: Listă Corp Diplomatic a fost actualizată în decembrie 2024.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Retrospectiva 2024 în plan extern. Un an încercat de războaie și alegeri electorale

Sursa foto: PIXABAY