România, relații diplomatice Serbia, țara de la răspântia Occidentului cu Orientul (Galerie FOTO)

Astăzi, 15 februarie, Serbia este la ceas de sărbătoare națională. Republica Serbia sărbătorește Ziua Statalității în data de 15 februarie, în fiecare an.
 
Republica Serbia întreține relații diplomatice cu România din 14/26 aprilie 1879, la nivel de legaţie. La 1 ianuarie 1939, legaţiile au fost ridicate la rang de ambasadă. Relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte la 13 mai 1941, fiind restabilite la 24 ianuarie 1945, la nivel de reprezentanţă diplomatică şi apoi ridicate la nivel de ambasadă, la 1 martie 1956, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Serbiei la Bucureşti este Stefan Tomašević , începând din 28.07.2020. De asemenea, la Timişoara funcţionează Consulatul General al Serbiei , unde consul general este Vladan Tadic.

Totodată, ambasadorul  Extraordinar și Plenipotențiar  al României la Belgrad este Silvia Davidoiu (din 17.02.2021). În Serbia funcţionează două consulate generale ale României, și anume la Vârşeţ, unde consul general este Gheorghe Dinu şi la Zaječar (consul general Marius Oliver Dilof), conform MAE.
 
Scurt istoric


Republica Serbia are o istorie plină de suișuri și coborâșuri. La 1 decembrie 1918, Serbia a intrat în componenţa Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, devenit Regatul Iugoslaviei în anul 1929. După preluarea puterii de către comunişti, în 1943 s-a format Federaţia Democrată a Iugoslaviei, transformată în 1946 în Republica Populară Federativă a Iugoslaviei, apoi în 1963 în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.
Disoluţia acesteia a început în 1991, când Slovenia, Croaţia, R. Macedonia şi Bosnia şi Herţegovina şi-au declarat, rând pe rând, independenţa. Noua entitate rezultată a fost Republica Federală Iugoslavia, formată din Serbia şi Muntenegru.
 
Această uniune statală formată din Serbia și Muntenegru a fost însă dizolvată pe cale pașnică în 2006, după declaraţia de independenţă a Muntenegrului. La 5 iunie 2006, Serbia şi-a declarat și ea independenţa, luând fiinţă actualul stat, Republica Serbia, succesor legal al fostei Uniuni.
 
Republica Serbia situată la răscrucea Europei Centrale cu Europa de Sud-Est, în sudul Câmpiei Panonice și în Balcanii centrali.Statul sârb se învecinează cu Ungaria la nord, cu România la nord-est, cu Bulgaria la sud-est, cu Macedonia de Nord la sud, cu Croația și cu Bosnia și Herțegovina la vest și cu Muntenegru spre sud-vest. Țara revendică o frontieră cu Albania prin teritoriul disputat⁠ Kosovo.
 
O țară întinsă, cu o lungime a frontierei de peste 2.000 kilometri


Țara acoperă o suprafață totală de 77.474 km² (excluzând Kosovo), ceea ce o pune pe locul 117 în lume. Lungimea totală a frontierei este de 2.026 km. Dintre aceștia, 352 km de frontieră cu Kosovo sunt tratați de Serbia ca „linie administrativă”, ea revendicând în schimb un total similar de frontieră cu Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord. Frontiera cu Kosovo este sub controlul comun al poliției de frontieră din Kosovo și al forțelor de poliție sârbe și există 11 puncte de trecere.
 
Relieful părții centrale a țării, cu nucleul în regiunea Šumadija, constă în principal în dealuri traversate de râuri. Munții domină treimea de sud a Serbiei. Alpii dinarici se întind în vest și sud-vest, urmând cursul râurilor Drina și Ibar. Munții Carpați și Balcani încep și se întind pe direcția nord-sud în estul Serbiei.




Cel mai înalt vârf montan al Serbiei este Midjor. Totodată, Serbia se poate lăuda cu lacul artificial Derdap (Porțile de Fier),  de 163 kilometri pătrați,  fiind și cel mai adânc lac sârb (cu adâncimea maximă de 92 m).  Cel mai lung fluviu este Dunărea (587,35 km de la intrarea în țară la Bački Breg până la ieșirea din țară la gura Timocului). Dunărea, al doilea fluviu din Europa ca lungime, trece prin Serbia cu 588 de kilometri -21% din lungimea sa globală și reprezintă cea mai mare sursă de apă dulce.




Capitala Belgrad, district cu un guvern local ales

Serbia are o provincie autonomă, Voivodina, în nordul țării, în timp ce teritoriul Republicii Kosovo este considerat de guvernul sârb o altă provincie autonomă, numită Kosovo și Metohija.
Pe lângă comune și orașe, există 24 de districte, orașul Belgrad constituind un district suplimentar. Cu excepția Belgradului, care are un guvern local ales, districtele sunt centre regionale de autoritate de stat, dar nu au competențe propria, ele reprezintă diviziuni pur administrative
 
Principalele oraşe sunt  Belgrad - capitala, Novi Sad, Niș și Kragujevac.





 
Forma de guvernământ a Serbiei este republică parlamentară.

Președintele ales prin vot din 2022 este Aleksandar Vučić, iar premierul este Milos Vucevic ce ocupă această funcție din mai 2024.
 
Însă Vucevici și-a anunțat la finalul lunii ianuarie 2025  demisia, după aproape trei luni de proteste studențești împotriva guvernului, declanșate după prăbușirea, anul trecut, a unei porțiuni din acoperișul gării din Novi Sad în care și-au pierdut viața 15 oameni.

''Decizia mea irevocabilă este de a demisiona din postul de prim-ministru'', a declarat Vucevic la mometul demisiei.
 
Actualul guvern sârb, format la 26 octombrie 2022, are în componenţă 28 miniștri, din care trei fără portofoliu. Coaliţia la guvernare reunește membri din coaliția condusă de Partidul Progresist Sârb (SNS), coaliția condusă de Partidul Socialist Sârb (SPS), Partidul Serbia Unită (JS), Partidul Pensionarilor Uniți ai Serbiei (PUPS), Partidul Serbia Unită (JS), Partidul Social Democrat Sârb (SDPS) , Partidul pentru Justiție și Reconciliere (SPP) și Alianța Democrată a Croaților din Voivodina (DSHV),  precum şi politicieni independenți, Alianța Maghiarilor din Voivodina susține Guvernul din Adunarea Națională.
 
Biserica Ortodoxă Sârbă, cea mai mare biserică a țării, adepții ei fiind în mare parte sârbi

Ponderea cea mai mare o reprezintă creștinii ortodocși -85%, dar există și comunităţi de catolici, musulmani, protestanţi. Biserica Ortodoxă Sârbă este cea mai mare biserică a țării, adepții ei fiind în mare parte sârbi. Alte comunități creștine ortodoxe din Serbia sunt muntenegrenii, românii, vlahii, macedonenii și bulgarii.

Romano-catolicii⁠ sunt în număr de 356.957 în Serbia, sau aproximativ 6% din populație, mai ales în Voivodina, unde trăiesc grupuri etnice minoritare, cum ar fi maghiarii, croații, bunjevcii, precum și unii slovaci și cehi.
 
Limba oficială este sârba, limbă maternă pentru 88% din populație.
 
Economia

Moneda naţională este dinarul sârbesc.

Serbia are o economie de piață emergentă cu venituri în gama medie spre superioară.  Potrivit FMI, PIB-ul nominal sârb în 2017 este oficial estimat la 39.366 miliarde dolari sau 5.599 dolari pe cap de locuitor, în timp ce PIB-ul ajustat după paritatea puterii de cumpărare a fost de 106.602 miliarde de dolari sau 15.163 dolari pe cap de locuitor. Economia este dominată de servicii care reprezintă 60,8% din PIB, urmată de industrie cu 31,3% din PIB, iar agricultura cu 7,9% din PIB.

Economia Republicii Serbia a fost afectată de criza economică globală. După aproape un deceniu de creștere economică puternică, Serbia a intrat în recesiune în 2009. Pe măsură ce guvernul a luptat împotriva crizei, datoria publică s-a dublat: de la nivelul de dinainte de criză, de la aproximativ 30% până la aproximativ 70% din PIB, care a scăzut recent, până la aproximativ 60%.
 
Cultura, cu multiple influențe din Orient, Occident

Aflată de secole la limita între Orient și Occident, influențele suprapuse au avut ca rezultat diverse varietăți culturale pe întreg teritoriul Serbiei. Nordul înclină spre profilul Europei Centrale, în timp ce sudul este caracteristic Balcanilor și chiar zonei Mediterane.  O amprentă puternică a lăsat și influența bizantină asupra Serbiei, în primul rând prin introducerea  ortodoxiei în Evul Mediu timpuriu.

Serbia are cinci monumente culturale înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO: capitala medievală timpurie Stari Ras și mănăstirea Mănăstirea Sopoćani din secolul al XIII-lea; mănăstirea Studenica din secolul al XII-lea; complexul roman din Gamzigrad-Felix Romuliana; pietrele funerare medievale Stećci; și, în final, în Kosovo există monumente medievale⁠ pe cale de dispariție (mănăstirile Visoki Dečani, Fecioara de la Ljeviš⁠, Gračanica⁠ și mănăstirea Patriarhală din Peć.





 
Există două monumente literare în Programul Memoria Lumii desfășurat de UNESCO: Evanghelia Miroslav⁠ din secolul al XII-lea și valoroasa arhivă a savantului Nikola Tesla. Slava (venerarea sfântului protector), kolo⁠ (dansul popular tradițional) și cântarea cu acompaniament de guzlă⁠ sunt înscrise în lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO.
 
Adrese utile
 
Adresa Ambasadei Republicii Serbia este pe Strada General Eremia Grigorescu nr. 12, Sector 1, 010477 București.
 
Telefon: 021 211 98 71; 211 98 72; 211 98 73, Fax: 021 210 01 75
Email: srb.emb.romania@mfa.rs
Secţia Consulară Telefon 021 211 49 80
Email: consulate.bucharest@mfa.rs

Programul de lucru: luni – vineri 08.30 – 16.00.
Program cu publicul: luni – vineri 10.00 – 12.00.
 
Adresa Ambasadei României în Republica Serbia este pe Strada Mihaila Avramovica nr. 12, 11040.
 
Telefon: +381 11 36 75 772 /0/3/9
Fax: +381 36 75 771
 
Web: http://belgrad.mae.ro
 
Lista Corpului Diplomatic a fost actualizată în decembrie 2024.


Citește și
România, relații diplomaticeGrenada, mica țară insulară, un paradis în Caraibe (Galerie FOTO)