Situația pestei rumegătoarelor mici în județul Constanța

Astăzi, 26 februarie 2025, în sala „Remus Opreanu” din Palatul Administrativ a avut loc ședința Colegiului Prefectural, în care a fost discutată situația pestei rumegătoarelor mici din județul Constanța.
 
În principal s-a discutat despre controlul, supravegherea şi monitorizarea bolii pentru apărarea sănătăţii animale.
 
 
Pesta Micilor Rumegătoare (PMR), este o boală infectocontagioasă, de natură virotică, întâlnită la capre și oi, cu caracter endemic epidemic şi evoluţie supraacută sau acută, caracterizată clinic prin febră, tulburări digestive şi respiratorii, iar morfopatologic prin necroze, eroziuni şi ulcere la nivelul mucoasei digestive şi a căilor respiratorii.
 

 
Boala naturală afectează în principal caprele şi oile, însă este de regulă mai severă la capre, unde determină pierderi majore şi este numai ocazional severă la ovine. Este general admis că bovinele, porcinele pot fi infectate numai subclinic.
 
Infecția are loc, de obicei, prin contact direct între animalele susceptibile și cele infectate (aflate in perioada de incubație sau bolnave).
 
În stadiile incipiente ale infecției, în timpul hipertermiei, toate secrețiile (oculare, nazale, orale) și excrețiile corporale (materiile fecale) sunt foarte contaminate. Excreția virusului începe în timpul etapei de incubație, înainte de apariția primelor semne clinice și poate dura până la mai mult de 2 luni după recuperare, așa cum s-a observat în fecalele de capră. Aceste perioade de prezență a virusului tăcut, fără semne clinice vizibile, sporesc riscul de răspândire al bolii.
Contaminarea este, de asemenea, posibilă prin ingestia de alimente sau băuturi infectate. Suprafețele de alimente și de băuturi, cât și așternutul murdar pot fi, de asemenea, surse indirecte de infecție,  dar  numai  pentru  perioade  scurte  deoarece  PRMV,  la  fel  ca  toți  morbilvirusii,  nu  poate supraviețui mult timp în afara organismului unui animal gazdă.
 
 

Măsuri de control în cazurile de suspiciune a PRM
 
Începerea investigației oficiale de către medicul veterinar oficial pentru confirmarea sau infirmarea PRM, prelevarea de probe necesare examinării de laborator, plasarea exploatației sub supraveghere oficială, efectuarea unui recensământ al tuturor categoriilor de animale din speciile suspecte și, pentru fiecare categorie.
 
Obligaţiile proprietarilor şi fermierilor la suspectarea unei boli infecţioase
 
a) să izoleze animalele bolnave sau suspecte de oală;
b) să păstreze cadavrele animalelor moarte, carnea ori produsele obţinute prin tăierea de necesitate, fără a le înstrăina ori valorifica;
c) să nu permită circulaţia animalelor şi a persoanelor în locurile presupuse a fi contaminate;
d)  să  păstreze  furajele  care  au  venit  în  contact  cu  animalele  bolnave  sau  care  sunt  suspecte  de contaminare, fără a le administra altor animale;
e) să păstreze izolate ustensilele de grajd, aşternutul, mijloacele de transport folosite şi orice alte obiecte care pot fi purtătoare de contagiu.
 
 
Confirmarea și combaterea bolii
 
În situaţia în care se confirmă evoluţia PRM, autoritatea competentă teritorială trebuie să stabilească Planul de măsuri/acţiuni şi să decidă ce măsuri se vor aplica pentru lichidarea focarului, în cel mai scurt timp, pentru a împiedica răspândirea bolii. Deciziile emise de CLCB sunt obligatorii de respectat pentru toate structurile administrative care participă în combaterea focarelor de boală, se arată în comunicatul Prefecturii județului Constanța.
 
Măsuri ce se pot aplica la confirmarea pestei micilor rumegătoare
 
- toate animale din speciile suspecte din exploatație sunt ucise de îndată.
- animalele care au murit sau au fost ucise sunt incinerate sau îngropate la fața locului, în cazul în care este posibil, sau distruse într-o instalație de distrugere a carcaselor.
- substanțele sau deșeurile, precum hrana animalelor, gunoiul, bălegarul sau noroiul, care ar putea fi contaminate, sunt distruse sau tratate în mod corespunzător.
- clădirile unde sunt ținute animalele din speciile suspecte, zonele adiacente, vehiculele utilizate pentru transport și tot echipamentul care poate să fi fost contaminat se curăță și se dezinfectează
-  se efectuează  Ancheta epidemiologică
- operațiile de curățare, dezinfecție și dezinsecție sunt efectuate sub supraveghere oficială:
- medicul veterinar oficial se asigură că măsurile au fost aplicate în mod corespunzător și că a trecut o perioadă adecvată de cel puțin de 21 de zile, pentru a se asigura că boala respectivă a fost complet eliminată înainte ca animalele din speciile suspecte să fie reintroduse.
 
Confirmarea bolii în laborator atrage după sine declararea oficială a bolii. Declararea se va face către Primăria  localităţii  unde  evoluează focarul,  de  către  medicul  veterinar  oficial, 
 
La primirea rezultatelor finale de laborator care confirmă pesta rumegătoarelor mici printr-un buletin de analiză, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţeană notifică boala, printr-un raport de notificare de confirmare către ANSVSA şi convoacă întrunirea CLCB.
 
Primirea raportului de notificare de confirmare la ANSVSA implică notificarea imediată la forurile internaţionale: la Comisia Europeană, prin sistem ADNS și la Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (OIE), în sistem WAHIS;
 
În  cadrul  CLCB  se  vor  stabili  zonele  de  protecţie  şi  de  supraveghere,  cooperând  cu  Unitatea Epidemiologică Centrală din ANSVSA. Din momentul în care a fost confirmat oficial diagnosticul de pesta rumegătoarelor mici într-o exploataţie, autoritatea competentă stabileşte în jurul focarului o zonă de protecţie cu o rază de cel puţin trei kilometri, ea însăşi înscrisă într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puţin 10 kilometri.
 
Măsuri în zona de protecţie stabilită
 
Autoritatea veterinară teritorială competentă se asigură că măsurile următoare să se aplice în zona de protecţie:
(a) identificarea tuturor exploatațiilor din cadrul zonei care dețin ovine/caprine;
(b) efectuarea de vizite periodice de către medicii veterinari oficiali la exploatațiile care dețin ovine/caprine și examinare clinică a animalelor respective
(c) interzicerea circulației și transportului ovinelor/caprinelor din speciile suspecte pe drumuri publice
(d) toate ovinele/caprinele moarte sau bolnave dintr-o exploataţie trebuie imediat declarate autorităţii competente, care procedează la investigaţiile corespunzătoare;
(e)  obligativitatea  păstrării  ovinelor/caprinelor  în  cadrul  exploatațiilor  unde  sunt  ținute
(f) Măsurile aplicate în zona de protecție rămân în vigoare cel puțin pe o perioadă de 21 de zile, după ce animalele din exploatația respectivă au fost ucise de îndată şi operațiunile de curățare și dezinfecție au fost efectuate în conformitate cu Capitolul 16 - Curăţare şi dezinfecţie,
(g) Animalele din speciile suspecte vor fi reintroduse în exploataţie cu condiţia ca la finalizarea operațiunilor de curățare și dezinfecție,  medicul veterinar oficial să se asigure că măsurile au fost aplicate în mod corespunzător și că a trecut o perioadă adecvată de cel puțin de 21 de zile, pentru a se asigura că pesta rumegătoarelor mici a fost complet eliminată.
(h)  Statele  membre  informează  de  îndată  Comisia  și  celelalte  state  membre,  în  cadrul  Comitetului veterinar permanent, cu privire la măsurile pe care le-au adoptat.
(i) La expirarea perioadei de 21 de zile, normele care se aplică zonei de supraveghere se aplică și în cazul zonei de protecție.
 
Măsuri în zona de supraveghere stabilită
 
1) Să aplică cel puţin următoarele măsuri:
(a) identificarea tuturor exploatațiilor din zonă care dețin ovine şi\sau caprine
(b) interzicerea circulației ovinelor şi\sau caprinelor pe drumurile publice, cu excepția scopului de a le duce la păscut sau în spațiile pentru animale;
(c) autoritatea competentă poate acorda o derogare de la interdicția de la lit. (b) în ceea ce privește transportul animalelor pe cale rutieră sau ferată fără descărcare sau oprire;
(c) autorizarea de către autoritatea competentă a transportului ovinelor şi\sau caprinelor din zona de supraveghere;
(d) obligativitatea păstrării ovinelor şi\sau caprinelor în zona de supraveghere pe o perioadă de 21 zile după cel mai recent caz de boală. După aceea, animalele pot părăsi zona respectivă pentru a fi transportate sub supraveghere oficială direct către un abator desemnat de autoritatea competentă în vederea sacrificării de urgență.
2) Măsurile aplicate în zona de supraveghere rămân în vigoare pe o perioadă cel puțin egală cu 21 de zile după ce animalele din cadrul exploatației au fost ucise și operațiile de curățare și dezinfecție au fost efectuate
În cazul în care într-o anumită regiune epizootia are caracter deosebit de grav, măsurile suplimentare care trebuie luate de către statele membre implicate sunt adoptate în conformitate cu o procedura privind măsurile care trebuie adoptate avizată de către CE.
 
 
Vaccinarea
 
1) Vaccinarea împotriva pestei rumegătoarelor mici nu poate fi efectuată decât cu titlu suplimentar la măsurile de control adoptate atunci când a apărut focarul de boală, în conformitate cu prevederile următoare:
(a) Comisia adoptă decizia de introducere a vaccinării ca măsură suplimentară în cooperare cu statul membru în cauză.
 
Stingerea unui focar de pesta rumegătoarelor mici şi ridicarea restricţiilor sanitare veterinare
 
Stingerea unui focar de pesta rumegătoarelor mici reprezintă momentul ridicării tuturor măsurilor şi restricţiilor, când se constată că:
a. pe teritoriul localităţii nu mai există animale bolnave sau ţinute sub observaţie pentru pestă micilor rumegătoare;
b. rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probele recoltate din focar, zona de protecţie ori de supraveghere sunt negative;
c. s-au realizat integral măsurile de profilaxie şi combatere stabilite;
d. au trecut cel puţin 21 de zile de la efectuarea dezinfecţiei finale conform actului de dezinfecţie întocmit de medicul veterinar împuternicit;
e. în acest sens, medicul veterinar oficial (al circumscripţiei sanitare veterinare zonale) întocmeşte un act sanitar  veterinar  de  stingere  a  epizootiei  Actul  sanitar  veterinar  de  stingere  a epizootiei se înregistrează în evidenţa primăriei localităţii pe teritoriul căreia a evoluat epizootia, sub semnătura primarului de luare la cunoştinţă după care se înregistrează la DSVSA judeţeană.
 
 
Situatia epidemiologica actuală
 
Primul focar de Pestă a Micilor Rumegatoare din Uniunea Europeană a fost confirmat în Bulgaria, în data de 23 iunie 2024, urmat de confirmarea altor noi focare în 28 iunie și 9 iulie.
 
În contextul epidemiologic european și național privind confirmarea focarelor de Pesta Micilor Rumegătoare, în Europa, la dată de 20.07.2024 – erau confirmate mai multe focare de PMR în exploatații mixte de capre și oi din Regiunea Thessalia – Grecia; în România, la data de 19.07.2024 – a fost confirmat primul focar de pesta micilor rumegătoare în județul Tulcea.
 
În județul Constanța boala a fost confirmată în data de 23.07.2024 într-o exploatație din localitatea Sinoe, ulterior fiind confirmate alte 8 focare.
 
 
 
 
 
Citește și
ANSVSAAu rămas active 47 de focare de pesta rumegătoarelor mici, la nivel național. Șase au fost stinse în județul Constanța