Tradiții de Paștele Blajinilor! Oamenii merg la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pască și cozonac

În credința populară, în lunea după duminica Tomei, se sărbătorește Paștele Blajinilor. Potrivit credinței populare, Blajinii fac parte din cei dintăi oameni de pe pământ. Trăiesc fară femeile lor, conviețuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreației. Blajinii, incapabili de a face rău, s-ar afla dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Desi sunt virtuoși, nu stiu cum să calculeze data Sfintelor Paști. Oamenii le vestesc acestora că a venit Paștele prin intermediul apei, aruncând pe ea coji de oua roșii.

În aceasta zi, în Botoșani, bătrânii dădeau de-a dura oua roșii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovină se manca la iarba verde, unde multe firimituri erau lașate să cada intenționat pe pământ, intru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din tara noastră, oamenii merg în aceasta zi la cimitire, dând de pomana oua roșii, pasca și cozonac și punând flori pe morminte.

De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendenta a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.

Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Aceste ștergare se dăruiesc preotului care citește pomelnicele.

Alte credințe despre Blajini

Exista și credință că ei provin din copii nebotezati, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviti că fiind cei care susțin stâlpii pământului. Fară Blajini, lumea s-ar scufunda în haos.

În unele versiuni, Blajinii sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insula foarte aproape de Rai, pe unde trece Apa Sâmbetei.

În Bucovină se spune că "Blajinii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos peste și trăiesc într-un parau; femeile și fetele lor canta foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase".


Exista credință că Dumnezeu a creat mai întăi uriașii. Pentru că se războiau intre ei, Dumnezeu i-a lașat să piară și i-a creat pe Blajini. Aceștia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltă și apoi l-a făcut pe om.

Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limba traca, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfântul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezenta în antichitatea dobrogeana, olteneasca și transilvana.

Paștele Blajinilor este o tradiție netipiconala

În unele zone ale tarii, preoții sunt chemați să săvârșească în lunea după duminica Tomei o slujba pentru sufletele celor răposați. Exista credință că prin aceasta slujba sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe fericirii fară sfârșit. Având în vedere că în nicio carte de cult, tipărită cu binecuvântarea Sfanțului Sinod, nu se afla tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizata.


De vreme ce Biserica nu are pentru aceasta zi o anumită rânduială, trebuie să respingem acest obicei.

Articol preluat de pe crestinortodox.ro 

Citește și: 

În prima zi de luni după Paște, în calendarul popular tradițional se marchează „Paștele Blajinilor”