Tradiții magice pentru ziua de 23 decembrie Ce se obișnuiește în seara de 23 spre 24 decembrie

Ziua de 23 decembrie este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de preziua Ajunului sau ajunul Ajunului. De altfel, preziua Ajunului este cunoscută în popor și ca ziua în care încep obiceiurile și tradițiile de Crăciun.

În această zi de 23 decembrie, se sărbătoresc morții care coboară din cer pe pământ pentru a fi omeniți.  Astfel, după miezul nopții gospodinele pregătesc masa de Ajun, o masă pregătită pentru sufletele morților și încarcată cu alimente de post (grâu fiert, turtă, pâine, fasole bătută, prune fierte, etc). După sfințirea mesei de Ajun de către preot, în dimineața zilei de 24 decembrie alimentele vor fi împărșite membrilor familiei, cât și vecinilor.

În Bucovina există obiceiul conform căruia pe masa de Ajun se pune doar grâu fiert, iar după ce preotul va pleca, gazda va împărți câteva turte celor din casă, după care trebuie să meargă cu ele prin vecini și să le împartă pentru sufletul morților, pentru sănătatea celor vii și pentru rodul câmpului.

Totodată, în seara de 23 spre 24 decembrie, după miezul nopții și până la ziuă, se obișuiește ca cetele de copii să meargă la colindat cu “Moș Ajunul”, “Bună dimineața la Moș Ajun” și “Nețalușul”. Aceștia strigă pe la casele gospodarilor “Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați?”, iar stăpânii caselor le dau covrigi, mere, nuci, colindețe sau, mai nou, bani. În Transilvania colindătorii sunt considerați aducători de fericire și noroc.

Printre alte tradiții și obiceiuri care se practică în seara de Moș Ajun, se regăsesc și următoarele:

• În vasul din care se toarnă apă pentru spălat gospodinele pun nuci pentru ca membrii familiei să fie sănătoși tot anul;
• Nucile și merele purtate de colindători se vor descânta după care femeile care nu pot avea copii vor manca, se zice ca în curând acestea vor da naștere la prunci sănătoși;
• Fetele nemăritate pun grâu pe patul unde va sta preotul pentru a se mărita în viitorul apropiat;
• Unele gospodine pun câteva grăunțe sub așternutul unui pat pe care va sta preotul pentru ca în anul care vine să le stea cloștele pe ouă;

În unele părți ale Bucovinei, femeile își învață copii să strige “găinile să ouă”atunci când intră preotul în casă, deoarece găinile vor oua tot anul în șir, etc.

Tot în seara Ajunului Crăciunului se practică și anumite obiceiuri magice, dintre care:

• Fetele pun sub prag câte o agrafă ca să treacă preotul peste aceasta, după care fata o va pune în păr și va dormi cu aceasta, zicându-se ca iși va visa astfel ursitul;
• În seara spre Ajunul Crăciunului e bine ca țăranii să se gândească la păpușoi, ca să-i viseze peste noapte, cum îi vor visa așa vor fi peste an;
• În seara Ajunului Crăciunului se pune calendarul de pâine: se freacă lama unui cuțit cu ceapă după care se bagă într-o pâine întreagă, iar după câteva ceasuri se scoate și se va analiza culoarea tăiușului – dacă fața cuțitului va fi mai mult roșie, atunci în vară va fi mult grâu, dacă va fi de culoare vânătă-negrie, va fi fân mult, iar daca va fi albastră-gălbuie, atunci va fi mult mălai, porumb.

Citește și:


Decorarea salatei de boeuf. Trucuri și sfaturi pentru o prezentare de neuitat