23 noiembrie 1878, data la care Remus Opreanu devenea primul prefect al județului Constanța „El a vădit o largă înţelegere a nevoilor româneşti şi, în egală măsură, a minorităţilor”
23 noiembrie 1878, data la care Remus Opreanu devenea primul prefect al județului Constanța: „El a vădit o
- Data de 23 noiembrie 1878 nu are legătură doar cu momentul în care în Dobrogea era instaurată administrația românească, ci și cu numirea lui Remus Opreanu în funcția de prefect al județului Constanța
-
Mai târziu, pe 10 mai 1881, Remus Opreanu era pus și în funcția de prefect al județului Tulcea și astfel, el devenea administratorul Dobrogei
Data de 23 noiembrie 1878 nu are legătură doar cu momentul în care în Dobrogea era instaurată administrația românească, ci și cu numirea lui Remus Opreanu în funcția de prefect al județului Constanța.
Remus Opreanu s-a născut într-o zi de 22 septembrie 1844 și avea să se dovedească un politician și om de cultură de seamă al României și în special al Dobrogei.
El și-a desăvârșit studiile superioare în străinătate. A absolvit Facultatea de Drept la Paris, iar în Italia și-a luat doctoratul în litere.
Înainte să-și înceapă cariera politică la Constanța, Remus Opreanu a fost prima dată procuror și supliant la Tribunalul Prahova. De acolo a ajuns judecător la Brăila și procuror la Curtea din Focșani. În 1873 devenea judecător și procuror general la Curtea din Craiova. Peste trei ani, Remus Opreanu îndeplinea funcția de prefect de Putna, iar între 1876 și 1878 a fost procuror general la Curtea de Apel din București.
La data de 23 noiembrie 1878, Remus Opreanu a fost numit prefect de Constanța, devenind primul prefect al urbei tomitane.
Mai târziu, pe 10 mai 1881, Remus Opreanu era pus și în funcția de prefect al județului Tulcea și astfel, el devenea administratorul Dobrogei.
Printre realizările sale ca prefect la Constanța, amintim de redactarea și punerea în aplicare a legii pentru organizarea Dobrogei, inițiativa de a ridica statuia lui Publius Ovidius Naso, poetul latin exilat în cetatea antică Tomis și ridicarea primului muzeu de arheologie, pe lângă Prefectură, în 1880.
În 1881 a plecat la București, intrând în Parlament și continuând să apere și să lupte pentru interesele Dobrogei, fapt pentru care a rămas în memoria colectivă.
Mai jos redăm un fragment ce ilustrează personalitatea politică, din volumul Istoria Dobrogei de Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu:
„Primul prefect al judeţului Constanţa, Remus Opreanu, intelectual erudit, cu studii clasice la Pisa-Italia şi doctoratul în drept la Paris, s-a impus prin ştiinţa sa administrativă şi prin spiritul gospodăresc. El a vădit o largă înţelegere a nevoilor româneşti şi, în egală măsură, a minorităţilor. Remus Opreanu a făcut parte din generaţia de cârmuitori locali capabili să umble zile întregi, pe drumuri desfundate şi prin sate sărmane, împreună cu medicul ce ducea cu el farmacia portativă, respingând astfel activitatea din cabinet sau concediile prelungite în străinătate“.
Volumul se află în Bibilioteca Digitală ZIUA de Constanța și poate fi parcurs integral.
Despre Remus Opreanu au scris și Constantin I. Brătescu și D. Stoicescu în volumul „Dobrogea 1878 – 1928. Cincizeci de ani de vieață românească”, disponibil, de asemenea, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța.
„Populaţia Constanţei n’a uitat niciodată că a avut în fruntea administraţiei la începutul regimului românesc un om al justiţiei. Remus N. Opreanu avea un trecut strălucit în magistratură, ca judecător în tribunalele Ploeşti, Brăila, Târgovişte, apoi procurer sau consilier in Curţile de apel din Focşani, Craiova şi Bucureşti... Chiar dupăce a eşit din demnitatea de prefect, a avut loc in Curtea de Casaţie până la înaintată bătrâneţe.
L-am cunoscut şi l-am privit cu respectoasă admiraţie: un bătrân de statură mijlocie, brun şi vibrant de vioiciune, cu vorba fermă, expresia unui suflet puternic şi unui caracter de bronz. In societatea în care l-am cunoscut el era cel mai înalt magistrat - la Casaţie, eu cel mai mic - supleant la tribunal. M’am apropiat de el cu tot avântul meu tineresc pentru cariera ce îmbrăţişasem şi el m’a aprobat şi încurajat povestindu-mi faptele mari la care luase parte. Prefectura Constanţei şi activitatea sa din acel timp era ceva cu care se mândrea.
„Marea albastră, lumea cea mai bună decât noi...“
- «Ce-am văzut, ce-am simţit şi ce-am învăţat atunci, povestea el, mi-a deschis un orizont imens pentru viitorul României. Mi se părea că sbor când am pus piciorul pe ţărmul Mării Negre cu administraţia mea, cu Justiţia noastră. Constanţa era un târg mic şi nespălat, ruinat; judeţul - câmp de hoţi de cai... Și totuşi, pe deasupra acestor elemente, pe care le găseam susceptibile de îndreptare, am întrezărit viitorul si l-am arătat tuturor... Oraşul avea o poziţie minunată pentru un mare port, iar judeţul avea pământ bun pentru vrednicia românească. Dincolo de brigandajul hoţilor de vite şi de murdăria târgului oriental era marea albastră, lumea cea mai bună decât noi...
Atunci am întrevăzut puterea noastră maritimă, care se va ridica valorificând munca naţională şi am spus ce-am întrevăzut. Am avut ocazia s’o spun şi ca senator în Iunie 1886. Mi se datoreşte, aşa cum este, o carte din Codul Comercial, cea despre comerciul maritim. Am fost pentru cea mai largă şi modernă legiuire si nu streina nouă, - codul Italian reprezintă foarte multe uzuri din Mediterana şi Marea Neagră, uzuri pe care străbunii noştri le-au practicat în legăturile lor cu Genovezii şi Veneţienii. Am ţinut să revenim la ale noastre»“.
Remus Opreanu a decedat în București, pe 23 octombrie 1908.
În semn de recunoștință pentru realizările sale, o stradă din centrul vechi al municipiului Constanța precum și o localitate îi poartă numele. De asemenea, începând cu 28 noiembrie 2006, Școala cu clasele I – VIII nr. 7 din Constanța se numește Școala Gimnazială „Remus Opreanu”.
Citește și:
„Bucuria se vedea pe toate fețele“ 142 de ani de administrație românească în Dobrogea
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp