70 de ani de la nașterea lui Ion Codrescu. Legătura dintre Dobrogea și Japonia

 
 

• Ion Codrescu împlinește astăzi frumoasa vârstă de 70 de ani. La mulți ani, maestre!
• Ion Codrescu este artist plastic și scriitor, renumit atât în România, cât și în țări străine pentru pasul uriaș pe care l-a făcut de-a lungul anilor aducând cultura japoneză mai apoape de cultura dobrogeană. 

Ion Codrescu s-a născut pe data de 16 decembrie 1951, în satul Viișoara, comuna Cobadin, județul Constanța. În anul 1973, a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din Bucureşti.

A debutat în primul număr al revistei „Atelier“, în anul 1976, iar poemele, eseurile, prefeţele, recenziile, articolele şi desenele sale sunt publicate în reviste, ziare şi cărţi din România, Japonia, SUA, Canada, Marea Britanie, Franţa, Belgia, Germania, Columbia, Croaţia, Irlanda, Iugoslavia, Slovenia, Grecia, Australia şi Noua Zeelandă. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea, în anul 1995.
De numele său sunt legate înfiinţarea Societăţii de Haiku din Constanţa, a revistei „Albatros“, a Festivalului Internaţional de Haiku de la Constanţa (1992) şi a Colocviului Naţional de Haiku de la Constanţa (1993).

Este, de asemenea, membru al Societăţii de Haiku din America (1991), al Asociaţiei Internaţionale de Haiku din Japonia (1994), al Asociaţiei de Renku din Japonia (1998) şi al Academiei Internaţionale de Litere, Arte şi Ştiinţă „Greci-Marino“ din Verbano, Italia (1999). Este inclus în volumul „Who’s Who in poetry and Poets’ Encyclopaedia“, 1999, Cambridge, Marea Britanie. Este autorul a numeroase cărţi, dintre care amintim: „Desene printre haiku“, „Constanţa - Antologie de Haiku“ (ambele apărute în 1992); „L’Abricotier change de visage“, Editura Voix d’Encre, Montélimar, Franţa, 1994; „Ocolind iazul“ (antologie, 1994); „Flori nevândute“, Editura Hub, Marea Britanie, 1995; „Oaspete străin“ (1999); „Mountain Voices / Vocile muntelui“ (haiku, haibun, renku, Editura AMI-NET International Press, Marea Britanie, 2000).

Ion Codrescu, consemnat în presa străină

 
Publicațiile sale au fost apreciate la nivel internațional, astfel, regăsim o referință critică pe site-ul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea: „Tehnica lui Ion Codrescu de a scrie haiku este una dintre cele mai bune, deoarece el înţelege în profunzime atât forma, cât şi spiritul acestui poem. Ochiul său de pictor găseşte imaginile cele mai sugestive, iar sufletul său de artist presară în fiecare poem o bucurie tainică, reţinută. Toate acestea creează stilul său unic“ (Jane Reichhold - SUA „Mirrors“, 1992).
 
„Volumul «Desene printre haiku» conţine, incontestabil, haiku-uri de un nivel foarte ridicat. Fiecare poem posedă ceva din frumoasa tradiţie japoneză, dar, în acelaşi timp, relevă originalitatea şi individualitatea autorului. Ion Codrescu a înţeles estetica haiku-ului în mod profund şi cuprinzător. Keimyo-sa (linişte, calm), hohoemi (spirit, umor), wabi (singurătate, sărăcie) şi sabi (patină, frumuseţe cu un sentiment al singurătăţii în timp, asemănătoare cu nostalgia, dar mai profundă decât ea) sunt doar câteva din categoriile esteticii haiku pe care le întâlnim în poemele lui Ion Codrescu. Trebuie să ne amintim că haiku-ul este o expresie profundă a propriilor trăiri, iar simplitatea sa este foarte greu de atins. Dacă nu scrii de la început în spiritul haiku-ului, nu poţi progresa spre nivelul cel mai înalt al artei“ (prof. dr. Takeshi Nakada, Universitatea Senshu - Tokio; din prefaţa la „Desene printre haiku“, 1992).
 
„Haiku-urile lui Ion Codrescu sunt notabile, în special pentru claritate şi naturaleţe (…). Iar Codrescu are puterea de a permite unui atât de insignifiant lucru, cum este o frunză de toamnă, să vorbească despre problema existenţială a singurătăţii noastre umane” (H.F. Noyes - SUA, „Albatros“, 1993).

 
Mai multe referințe critice despre stililul de a scrie al lui Ion Codrescu puteți citi în articolul „La mulţi ani, Ion Codrescu! 66 de ani de la naşterea fondatorului Societăţii de Haiku din Constanţa.“

 
Ion Codrescu a fost conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Arte a Universităţii „Ovidius“ Constanţa. A fost distins, în cadrul Conferinţelor Internaţionale Ştiinţifice Multidisciplinare „Ştiinţe Sociale şi Arte“ desfăşurate la Albena, cu Placheta de Cristal pentru cea mai bună comunicare ştiinţifică - „Pictura haiga japoneză şi artiştii occidentali“.
 
Artistul Ion Codrescu a expus, de-a lungul timpului, în România, Japonia, Franţa, Marea Britanie, Olanda, Italia, Belgia. Semnează lucrări de grafică, sumi-e şi haiga.
 
În anul 2014, artistul a oferit un interviu pentru ZIUA de Constanța în care a vorbit despre cum se împacă un artist român cu arta japoneză, cum a reuşit el să influenţeze spaţiul cultural japonez, dar și în ce fel se diferenţiază artele şi culturile celor două ţări - România şi Japonia.


„Întâlnirea cu arta japoneză s-a petrecut în timpul liceului, când am împrumutat de la biblioteca Liceului de Artă din Constanţa un album cu arta japoneză.

Reproducerile din acel album mă trimiteau la un spaţiu cultural diferit faţă de cel pe care-l învăţasem în şcoală, un spaţiu în care omul nu mai era în centrul atenţiei, el devenea o parte infimă a peisajului.

În principiu, este vorba despre cele două concepţii diferite, care stau la baza culturii din Europa şi din Extremul Orient, adică acea concepţie antropocentristă, când omul este în centrul universului, şi concepţia cosmocentristă, când fiecare element din lume are importanţa lui în univers.“
 
Artistul a explicat ce este „haiga“ și cum de a ajuns să fie un termen folosit în țara noastră.
 
„Alături de câteva cuvinte care au intrat în vocabularul occidentalului, cum ar fi kamikaze, tsunami, ikebana, karate, haiga face parte acum din vocabularul artiştilor, deoarece este o formă de pictură care a pătruns în spaţiul din afara Japoniei şi care acum face parte din limbajul unui artist, care doreşte să-şi îmbogăţească creativitatea în privinţa căutărilor în soluţii plastice.

Haiga este format din două cuvinte: hai şi ga, primul venind de la poemul haiku, iar al doilea cuvânt înseamnă imagine, pictură sau desen. Prin urmare, haiga înseamnă pictura care însoţeşte un poem haiku.

Haiga este o artă complexă, deoarece include în acelaşi spaţiu caligrafia poemului, imaginea care ar sugera atmosfera din poezie şi sigiliile, semnătura artistului. Este o artă care uneşte atât literatura, cât şi pictura. Poate de aceea este atât de căutată de artiştii occidentali, pentru faptul că experienţa europeană în pictură permitea mai puţin includerea unui text în suprafaţa picturală.“
 
Cât despre legătura dintre Dobrogea și Japonia, Ion Codrescu are un punct de vedere foarte clar în ceea ce privește ambele culturi.
 
„Cultura japoneză este o cultură a unui popor insular. Ne putem gândi puţin la ce înseamnă cultura engleză, dacă putem face o comparaţie. Japonia a primit foarte mult de la China, atât în planul oraşelor, în scriere, în arta grădinilor, în arta ceaiului, în religie, dar japonezii au ştiut să adapteze orice influenţă prin filtrul spiritului nipon, în aşa fel încât cultura japoneză este originală faţă de spaţiul cultural chinezesc.
Aş putea să menţionez câteva caracteristici ale artei japoneze: apropierea de natură, estetica plină de rafinament, predilecţia pentru miniatural, apetenţa pentru sugestie, şi nu pentru a arăta totul într-o pictură, cultivarea asimetriei în planul unui parc, în structura compoziţională a unei picturi.
 
Dacă ar fi să facem o comparaţie cu arhitectura de lemn tradiţională din România, putem spune că arhitectura japoneză realizată din lemn îmbină aceleaşi elemente de estetică: simplitate, naturaleţe, respectul pentru materia preluată din natură, asceză cromatică, orizontalitate ritmată cu verticalitate.
 
Poetul japonez este atras de natură în poezia haiku aşa cum poetul anonim din folclorul românesc a cântat codrul şi s-a simţit frate cu acest spaţiu în care trăia. Desigur, la nivel de discurs, poemul haiku este foarte concentrat, în vreme ce baladele româneşti au un discurs mai dezvoltat.“
 
Mai multe detalii pe care ni le-a oferit artistul le puteți afla din articolul Conf. univ. dr. Ion Codrescu: „Viaţa artistică în Constanţa, în ultimii ani, a cunoscut o diminuare a vizibilităţii în rândul publicului“ (galerie foto)

 
În Bârlad există o stradă care îi poartă numele.
 
Citește și:
 
Imagini de la eveniment:  Alb, negru și... un strop de culoare sau „Poetica tușului“
 
Artistul plastic constănţean Ion Codrescu a lansat, în SUA, un album de pictură haiga