„Starea oraşului nostru prin 1850 este descrisă de agronomul Ion lonescu dela Brad:
«Înaintea ultimului război (1828), Custendje era o cetate construită pe ţărmul Mării Negre. Posiţia poortului Custendje lasă fără adăpost corăbiile aflate în el. Mai ales pe timpul iernii, vânturile sunt foarte periculoase; în Noembrie trecut, s’au sfărîmat în port două - corăbii încărcate, gata de plecare. În Custendje nu se încarcă într’un an decât 8-10 corăbii cu grâu şi orz; însă când recoltele sunt bogate, numărul lor se ridică la 25-30; dar aceasta nu sa întâmplat de 3 ani, din cauza foametii, care a bântuit pe locuitori.
 


 
Custendje a fost un oraş vechiu comercial clădit de Genovezi. Portul avea cheuri construite din piatră cioplită; însă a fost aşa de neîngrijit, că descărcarea corăbiilor, care veniau din toate părţile au sfârşit prin a-l umple (aruncau lestul); aşa că azi (1850), corăbiile nu se pot apropia de cheuri şi nici de port, unde nu sunt în siguranţă. Portul Custendje a trebuit să fie foarte înfloritor altă dată, judecat după imensele coloane de granit, de marmora şi după ornamentele care formează grămezi de pietre în ruină.
 
Custendje se află pe ţărmul Mării Negre la depărtarea cea mai scurtă de Dunare numai 10 ore - deci acest oraş e chemat sa joace un mare rol în comerţul dintre Orient şi Occident. Ca şi la Varna, Mangalia şi Cavarna, Custendje n’are un adăpost natural. Pentru a-i forma o apărare, n’ar avea decât sa i se construiască un zid de 150 m lungime, din punctul unde se văd şi acum urmele vechilor fondaţii». Erau în colţul S.V. şi începeau dela locuinţa căpitanului de port. Robert Bois, gaseşte Constanţa în 1854... «un sat», care în Franţa n’ar fi decât cel mai murdar din cătunele Bretaniei.“
 
NOTĂ
1. ION IONESCU DE LA BRAD vizitează Dobrogea în 1850 şi publică, în limba franceză, „Excursion Agricole dans la Dobrogea“, tipărită la Constantinopole (Istanbul). Lucrarea este tradusă şi în limba română, o vom prezenta în curând.
 
#citeştemaideparte - lucrarea integrală are 153 de pagini; dimensiune fişier PDF 21.2 MB.
#capitolul III. IonIonescudelaBradînDobrogeala1850

#TOMI-CONSTANŢA monografie(1931)
#Autor M.IONESCU-DOBROGIANU
 
Mai multe despre istoria Tomi aflaţi din monografia „Tomi - Constanţa“ , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Cuvînt Înainte. Autor, colonel Marin Ionescu Dobrogianu

 

#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Ruşii dau foc oraşului Constanţa la 1809

 

#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeHatmanul Mazepa se stabileşte în Dobrogea la 1709

 

#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje „Vai de Constanţa noastră, năvălită de Ruşi”

 

#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje „Dela Isaccea până la Bazargic, nu se vedeau decât case arse şi câmpii devastate”

 

 #citeşteDobrogea TOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeKustendje avea nu mai mult de 150 de locuitori