#citeșteDobrogea Virgil Teodorescu și momentele de glorie ale suprarealismului românesc

• Se împlinesc astăzi 112 ani de la nașterea scriitorului Virgil Teodorescu 

Poet suprarealist, dar și prolific traducător, eseist și dramaturg, Virgil Teodorescu s-a născut la 15 iunie 1909, în Cobadin, județul Constanța.
A fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor şi a inventat o limbă nouă, leoparda, scriind versuri în acest limbaj inedit.

Provenea dintr-o familie cu preocupări literare: tatăl, Nicolae, fusese învăţător în Măcin şi scria poezii, iar mama, Elena, era institutoare și urmașă a stirpei lui Tudor Vladimirescu.

La începutul Primului război mondial, părăsește localitatea natală și revine în Constanța abia în anii de gimanziu. Va învăța la liceul „Mircea cel Bătrân”, şcoală la care avea să fie profesor de franceză, peste ani, nepotul său, Dorin Munteanu. Publică primul poem în anuarul liceului, în 1926, pe când era în clasa a V-a.

Virgil Teodorescu se înscrie în anul 1928 la Facultatea de litere şi filozofie din Bucureşti, specialitatea Filologie modernă, iar în 1929,Tudor Arghezi îi publică o serie de poezii în revista „Bilete de papagal“, semnate cu pseudonimul Virgil Rareş și în care se simte influența suprarealismului francez.

În 1932, inițiază, împreună cu Tașcu Gheorghiu și Mircea Pavelescu, revista de factură avangardistă „Liceu”, apărută în Constanța.
Obține licenţa în 1935, după ce fusese câteva luni profesor suplinitor la liceul "Andrei Şaguna" din Braşov.

Împreună cu alţi tineri poeţi, constituie un grup suprarealist român, a cărui activitate este remarcată de André Breton. Scriitorul francez avea să afirme că, după cel de al doilea război mondial, centrul modernismului se mutase la Bucureşti, capitala noastră având într-adevăr, în anii 1945-1946, un moment de vârf al suprarealismului, ilustrat și de Gellu Naum, Ştefan Roll, D. Trost, Şaşa Pană.

Virgil Teodorescu devine o prezenţă activă în periodicele vremii, ajunge şef al secţiei de poezie la E.S.P.L.A., după care este numit redactor şef al revistei Luceafărul, contribuind la descoperirea şi afirmarea tinerelor talente, la îmbogăţirea cu noi valori a liricii noastre româneşti.

Din 1968, este vicepreşedinte ai Uniunii Scriitorilor, devenind în 1975 preşedinte.
 
Primele sale volume sunt tributare suprarealismului, marcate de exotism, teatralitate, abundență imagistică, urmând ca, în etapa următoare a liricii sale, Virgil Teodorescu să se mai tempereze, ancorându-se în forme prozodice mai clasice, în calm și echilibru, ori versuri mobilizatoare, festiviste, așa cum impunea „realitatea contemporană”.

Foarte fecund ca poet, dar și ca traducător din șapte limbi străine, scriitorul a lăsat peste douăzeci de volume proprii (versuri, eseuri sau teatru) și zeci de volume traduse din scriitori francezi, ruşi, cehi, maghiari, turci, sârbi, americani.

A primit Premiul pentru poezie al Academiei Române, în 1955, Premiul Asociației Scriitorilor din București, în 1968, și Premiul pentru traduceri al revistei Secolul XX.
 
În 1974, devine membru corespondent al Academiei Române.


A semnat si cu pseudonimul Matei Ciunia, Petre Luva si Petre Malcoci.

S-a stins pe 24 iunie 1987, la București.
 
Citește și:

Poetul născut la Cobadin. Virgil Teodorescu-15 iunie 1909. Ce operă impresionantă are