Colecția Filatelică a României de la Muzeul Național de Istorie a României, de Ziua Mondială a Poștei

 

• De Ziua Mondială a Poștei, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) invită publicul să descopere mai multe detalii interesante despre Colecția Filatelică a României și despre expoziția „Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României” a muzeului.

 
Colecția Filatelică a României are o valoare istorico-documentară, artistică și filatelică foarte mare. Este o colecție vastă, ce cuprinde peste 11 milioane de mărci poștale, unele dintre acestea unice, timbre fiscale, machete, întreguri și efecte poștale, probe de culoare și alte priese obținute în procesul de realizare al mărcilor, medalii, ștampile omagiale și ștampile „prima zi”, dar și timbre străine, care au devenit parte din colecție atât prin schimburi internaţionale directe cât și prin intermediul Uniunii Poştale Universale la care România este membru încă de la înființare.
 

„De-a lungul timpului colecția a avut mai mulţi administratori. Primul a fost Compania Poșta Română, care de la înființare și până în 2014 a format această colecție, pe care a depozitat-o într-un spațiu situat în Bucureşti pe Calea Griviţei, la nr. 64-66, o clădire veche de aproximativ 100 de ani, cu ziduri groase din cărămidă. Trebuie menționat că, în perioada comunistă colecția s-a aflat pentru o scurtă perioadă de timp în administrarea Băncii Naţionale a României şi era denumită în mod oficial „Tezaurul Naţional Filatelic”. La 01 octombrie 2004 a fost inaugurat Muzeul Naţional Filatelic în clădirea în care a funcționat Palatul Poştelor din Bucureşti, unde au fost aduse piese filatelice pentru expunere, patrimoniul rămânând tot în administrarea Poștei Române deoarece muzeul era o sucursală fără personalitate juridică a Companiei Naţionale "Poşta Română" S.A.
Din 2014, Colecția, proprietate publică a statului, aflată în administrarea Muzeului Naţional de Istorie a României a fost predată în custodia și la sediul Băncii Naționale a României din Strada Lipscani nr. 25, după adoptarea Legii nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic. Aici a stat până în 2018, când s-a votat Legea nr. 216 din 27 iulie 2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 298/2013, iar patrimoniul acestei colecții a fost transferat de la BNR la Muzeul Național de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12” , precizează muzeografii MNIR.

 
Printre cele mai valoroase și rare piese ale colecției evidențiem mărcile poștale ale emisiunii „Cap de Bour”, imprimate în Moldova în 1858, cu ajutorul matrițelor, confecţionate la Atelia Timbrului din Iași după model austriac, gravate în oţel, de formă rotundă, ce reproduc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei. Acestea au fost primele mărci poştale din spațiul românesc, dar și din întreaga Europă Centrală și de Est.
 

„Apariția lor a constituit o mare revoluţie în sistemul de comunicare poştal, dar şi o mişcare politică împotriva suzeranităţii otomane, care nu permitea o autonomie instituţională sau economică, cum ar fi instituirea monedei proprie, a însemnelor sau a drapelului”, subliniază reprezentanții MNIR.

 
 
Mărcile poștale ale emisiunilor „Principatele Unite” din 1862 și 1864, au fost emise în urma unificării administraţiilor poştale din Moldova şi Muntenia, cu sediul la București. Pentru prima emisiune imprimarea s-a realizat manual, dar sporirea corespondenței făcea necesară imprimarea mai multor timbre pentru francare, iar imprimarea manuală a fost înlocuită cu un procedeu mecanic de tiparire, mult mai rapid și mai eficient. Plăcile de tipar pentru cea de-a doua emisiune au fost realizate printr-o tehnică inovativă a acelor vremuri, galvanoplastia, ce presupunea multiplicarea clișeelor inițiale.

Inedite sunt și două plăci litografice, care au servit unei etape intermediare, de imprimare prin tehnica de litografie a mărcilor clasice româneşti „Carol cu favoriți” și „Carol cu barbă”, de litograful S. Sander între 1866 şi 1872, piese unicat în România.

 
Emisiunea „Paris” a fost tipărită în capitala Franței, la Atelier de la Monnaie, cu ajutorul unor matrițe gravate de Anatole Auguste Hulot, după desenul artistului Albert Désiré Barre.
 

„Trebuie să amintim că, pentru realizarea imprimării unei emisiuni poștale erau necesare foarte multe etape de pregătire: alegerea subiectului sau a temei, realizarea unor machete, proiecte grafice făcute la o scară mai mare, create de artiști; cea mai veche datând din 1927 și redă efigia regelui Ferdinand. Apoi urma gravarea matrițelor, după desenul realizat de artist și redus la dimensiunea timbrului, fiind un model folosit la realizarea plăcilor de tipar sau a cilindrilor utilizți la imprimare. Ulterior se realizau probele de culoare, numite modelare, cu ajutorul cărora se alegeau și se aprobau culorile finale în imprimarea tirajelor. Administrația poștală alegea câte un specimen, pentru fiecare valoare nominală a emisiunii și aproba bunurile de tipar. Toate aceste bunuri rezultate în etapele de lucru: machete, matrițe, plăci de tipar/cilindrii, modelare, specimene, bunuri de tipar sunt piese unicat și reprezintă mărturii ale întregului proces de tipărire, fiind păstrate în Colecția Filatelică a României”, mai arată MNIR.

 
Expoziția „Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României” cuprinde obiecte din Colecția Filatelică a României și își propune să evidențieze evoluția tehnicilor de realizare a mărcilor poștale românești de-a lungul domniei lui Carol I. Epoca sa coincide cu începuturile tehnicilor moderne de tipărire a timbrelor și a unei noi preocupări care începea să fascineze colecționarii secolului al XIX-lea: filatelia. De altfel, de la finalul anilor 1800 începe constituirea Colecției Filatelice a României, care a devenit, în timp, cea mai mare colecție de profil din România, cuprinzând numeroase piese rare, unele chiar unice în tipologia lor.
 
Conceptul expozițional se plasează în jurul procesului laborios și al eforturilor de realizare a mărcilor poștale, având ca figură centrală regele – simbol al statului. Dincolo de valoarea intrinsecă a obiectelor filatelice, putem reconstitui multiplele fațete care alcătuiesc portretul complex al regelui. Prin intermediul matrițelor, fragmente din istoria realizării timbrelor, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până la început de secol XX, observăm o cunoaștere amănunțită a tehnicilor de tipărire.
 
Expoziția oferă experiența unei cronologii vizuale ce surprinde momente importante din viața regelui Carol I, prin intermediul machetelor realizate de artiștii perioadei interbelice, precum Ary Murnu sau Dimitrie Știubei. Aceste creații au stat la baza unor emisiuni filatelice, cum sunt „Centenarul nașterii Regelui Carol I”, „Trei Regi” sau „Fundația Regele Carol I”.
 

Proiectul expozițional își propune să depășească tiparul convențional al istoriei evenimențiale, atrăgând atenția asupra contextului care a dus la crearea timbrelor poștale, de la colile fascinante ale secolului al XIX-lea, până la lumea colorată a prezentului.
 
Expoziția poate fi văzută la Muzeul Național de Istorie a României de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 - 18:00.
 
 
 
Citește și
Explozie vibrantă de culori și texturi în expoziția „Coloranți naturali” la Muzeul Național de Istorie a României