Constănțenii, invitați la expoziția „Rețeaua Memoriei - Identități, itinerarii și confluențe muzeale“, lansată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (GALERIE FOTO)

 

• La vernisajul expoziției „Rețeaua Memoriei - Identități, itinerarii și confluențe muzeale“, care a avut loc, luni, 11 martie, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), au participat Constantin Aurel Mototolea, manager și Delia Cornea, muzeograf dr. șef Secție Expoziții și Muzee în Teritoriu, din partea MINAC, Alexandru Groza, manager și Irina Hasnaș Hubbard, muzeograf din partea Muzeului Ororilor Comunismului în România (MOCR). Curatorul expoziței este Irina Hasnaș Hubbard.
• Expozița poate fi vizitată până în data de 9 aprilie 2024, de miercuri până duminică, în intervalul orar 9:00 - 17:00.

 
 
Vernisajul expoziției „Rețeaua Memoriei - Identități, itinerarii și confluențe muzeale“ s-a deschis, luni, 11 martie, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).
 
La evenimentul care a avut loc la sediul central al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au fost prezenți Constantin Aurel Mototolea, manager și Delia Cornea, muzeograf dr. șef Secție Expoziții și Muzee în Teritoriu, din partea MINAC, Alexandru Groza, manager și Irina Hasnaș Hubbard, muzeograf din partea Muzeului Ororilor Comunismului în România (MOCR). Curatorul expoziței este Irina Hasnaș Hubbard.


 

„Aș vrea să aduc un omagiu domnului Paul Anghelescu, care povestea despre oameni tineri cărora li s-au frânt destinele, povestea despre tragediile familiilor. Din păcate autoritățile locale nu fac tot ce ar trebui să facă. Nu am reușit sa aducem la suprafață toate ororile și impactul lor asupra societății. Dacă vom putea face ceva împreună cu victimele comunismului, o vom face. Nu trebuie sa uitam victimele comunismului. Trebuie sa facem mult mai mult, sa sprijinim instituțiile și sa le facem cunoscute povestile“, a declarat președintele CJC, Mihai Lupu.

 
La rândul său, muzeograful Delia Cornea a precizat că nu doar cei care ai fost în închisori au avut de suferit, ci și familiil lor și întreaga societate.

„Am reușit sa deschidem și o expoziție dedicată Dobrogei în anii comunismului. Sunt multe persoane care atunci când întra la aceasta expoziție, își amintesc de victimele Canalului Dunăre Marea Neagră. Dobrogea a avut cele mai multe lagăre de munca“ ,  a precizat Delia Cornea. 

 

„Această expoziție a luat ființă pentru prima dată la Timișoara. Anul acesta, ne-am gândit să generăm o expoziție pentru publicul larg care trebuie sa cunoască istoria comunismului. Muzeul nostru este singurul care abordează subiectul victimelor comunismului. Suntem parteneri în aceasta expoziție, iar scopul ei este de a semnaliza inițiativele de memoralizare și crearea unei rețele care creează un mesaj, pentru a-i învața pe tineri despre trecut“ , a menționat Alexandru Groza, directorul Muzeului Ororilor Comunismului în România (MOCR).

 

„Este făcută ca o expoziție tinerantă, să ajungă în cât mai multe locuri în țară și, bineînțeles, în locurile de unde provin participanții în expoziție. Constanța este primul oraș în care această expoziție călătorește. Dacă vrem neapărat să uităm (perioada comunistă n. red.), până la urmă te ajunge din urmă o amintire sau alta. Nu este nici psihologic indicat, nici moral, nici uman. Face parte din viața noastră și a familiei noastre pe care încă o avem în viață, deci faptul că avem martori ai acelei vremi ne face să nu uităm ușor, ne obligă să nu uităm și, pe de altă parte, având acești martori, putem să acumulăm în continuare informații, povești de viață și obiecte din patrimoniul imaterial și material, ca eventual generațiile următoare sau tinerii de acum, când vor fi maturi, să aibă alte informații și altă perspectivă, și alte liniște sufletească să abordeze mai bine decât noi perioada comunistă. Haideți să vedem totuși ce s-a întâmplat! Deci dacă mergem pe fapte, pe realități, pe documente, pe mărturii, vom avea impresia că nu este așa o povară, ci din contră, se clarifică, poți să explici de ce este astăzi cum este, de ce ești nemulțumit sau mulțumit pentru viața pe care o duci acum, pentru că este o consecință a perioadei comuniste și binele și mai puțin binele, și răul pe care îl trăim astăzi. Cert e că o expoziție ca aceasta poate să dea prilejul să aibă loc dezbateri sau întrebări, răspunsuri și mai punctual să vadă imagini, imagini chiar dacă nu foarte multe, dar sunt sugestive și arată foarte clar obiecte și persoane și istorii reale din diferite zone din țară. Sunt multe de spus. Acesta idee a venit la ultima întâlnire de la Craiova. Suntem mai multe muzee și memoriale în rețeaua memoriei. Avem puține obiecte, dar ne bucurăm  să deținem lucrarea unui artist modern care a poleit cu aur toate obiectele dintr un apartament, a adăugat Irina Hasnaș Hubbard, muzeograf MOCR.

 


La eveniment a fost prezent și Mihai Șerpoianu, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici.

„Prin eforturile remarcabile ale lui Paul Anghelescu, fostul președinte al asociatiei. a fost realizat Muzeul de la Poarta Albă. Trebuie alocat un spațiu ororilor din spațiul basarabean, comise de regimul comunist“, a menționat Mihai Șerpoianu.

 

Prezent la vernisaj, Emanuel Plopeanu, conferentiar universitar doctor de la Universitatea "Ovidius" din Constanța a punctat că   o astfel de o inițiativă este benefica pentru studenți.
 

 
Expoziţia, aflată la cea de a doua itinerare, inaugurată la Memorialul Revoluţiei din 16-22 Decembrie 1989 Timişoara
 

 
Expozița a fost deschisă din data de 9 martie 2024, Ziua Deținuților Politici Anticomuniști Români din perioada 1948-1989 și va putea fi vizionată până în data de 9 aprilie 2024, de miercuri până duminică, în intervalul orar 9:00 - 17:00.

Prin Reţeaua Memoriei – Identităţi, itinerarii şi confluenţe muzeale organizatorii doresc să prezentăm publicului larg, într-un spaţiu şi concept unitar, preocupările şi proiectele instituţiilor şi specialiştilor interesaţi de istoria comunismului. Aceştia s-au unit într-o structură neformalizată juridic, denumită „Reţeaua Memoriei“, lansată în anul 2015 la iniţiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
 
Expoziţia, aflată acum la cea de a doua itinerare, a fost inaugurată în luna decembrie 2024, la Memorialul Revoluţiei din 16-22 Decembrie 1989 Timişoara, bucurându-se de un număr total de 1.600 de vizitatori. Astfel, ea îşi propune, prin demersuri colaborative alături de ceilalţi membri ai Reţelei, să traverseze, atât harta României, cât şi a Republicii Moldove, în scopul popularizării la nivel larg a proiectelor ce vizează activarea, păstrarea şi transmiterea memoriei recente.


Membrii rețelei participanți la expoziției sunt: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Bucureşti, Muzeul Ororilor Comunismului în România, Bucureşti, Memorialul Revoluţiei din Timişoara, Muzeul Universităţii din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional Brătianu, Ştefăneşti, jud. Argeş, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa Muzeul Ţării Crisurilor Oradea, Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Casa Muzeelor Iaşi, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Casa Memorială Iuliu Maniu, Bădăcin, jud. Sălaj, Muzeul Amintirilor din Comunism, Braşov, Muzeul Marton Aron, Sândominic, jud. Harghita, Muzeul Cineastului Amator, Reşita, Casa memorială a victimelor dictaturii comuniste din România, Sfântu Gheorghe, Muzeul Abandonului, Societatea Culturală Condiţia Română, Petrila, Muzeul Mineritului din Petroşani, Muzeul Colectivizării, Tămăşeni, jud. Neamţ, Centrul de Informare şi Documentare privind regimurile totalitare – Casa natală Gh. Gheorghiu Dej, Bârlad, Muzeul Consumatorului Comunist, Timişoara, Muzeul de Pânze şi Povesti, Ţara Făgăraşului şi din Republica Moldova: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Complexul muzeal în aer liber în memoria victimelor represiunii politice, Mereni, Muzeul de Istorie a Satului Avdarma, UTA Găgăuzia şi Institutul de istorie ProMemoria din Chişinău.



Expoziţia a fost concepută şi dezvoltată de o echipă formată din: Irina Hasnas Hubbard, dr. muzeograf MOCR (curatoriat); arh. Adina Anghel şi arh. Dan Ionescu (design mobilier expoziţional); Delia Cornea, muzeograf dr. şef secţie Expoziţii şi muzee în teritoriu, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa – coordonator expoziţie la MINAC; Alexandru Groza, manager MOCR (coordonator proiect) şi Andreea Alexandra Dinu MOCR (responsabil comunicare).

Organizatori sunt Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) îşi propune să devină un spaţiu al memoriei victimelor represiunii comuniste şi să păstreze vie amintirea suferinţei lor prin următoarele două linii principale de acţiune: crearea de bază patrimonială şi asigurarea de centre de documentare în parteneriat cu institutele de cercetare.

Principalele activităţi vizează un efort susţinut de consolidare a unei borne culturale şi instituţionale prin intermediul expoziţiilor, evenimentelor, conferinţelor, experienţelor imersive şi mai ales a dezbaterii publice în vederea construirii unei imagini clare şi obiective asupra traumelor suferite de către români în perioada 1945-1989.

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) este o prestigioasă instituţie publică de cultură, care îşi desfăşoară activitatea prin expoziţia de la sediul central şi complexele muzeale şi arheologice din teritoriu: Histria, Adamclisi, Cernavodă, Capidava, Hârşova, Ulmetum şi Murfatlar. În 2024 se împlinesc 145 de ani de la prima atestare documentară a muzeului constănţean, instituţie care s-a consacrat prin patrimoniul bogat şi variat de artefacte arheologice şi istorice, precum şi prin cercetarea desfăşurată pe tot cuprinsul judeţului Constanţa.
 
Expoziția, aflată acum la cea de doua itinere, a fost inaugurată în luna decembrie 2024, la Memorialul Revoluției din 16-22 Decembrie 1989 Timișoara, bucura-se de un număr total de 1.600 de vizitatori. Astfel, ea propune, prin demersuri colaborative alături de ceilalți membri ai Rețelei, să traverseze, atât harta României, cât și a Republicii Moldove, în scopul popularizării la nivel larg a proiectelor ce vizează activarea, păstrarea și transmiterea memoriei recente.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 

Citește și:

LIVE TEXT Vernisajul expoziției „Rețeaua Memoriei - Identități, itinerarii și confluențe muzeale“, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (GALERIE FOTO+VIDEO)

Istoria Dobrogei Dr. Gheorghe Vintilă - Darul ce l-a făcut oamenilor din Topalu
 
Glykon, ultima frontieră a romanității, prezent la expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità” la Muzeul Național Roman din Roma, Italia