Constantin Daminescu, unul dintre întemeietorii Teatrului Liric Constanța, la ceas comemorativ

 
Constantin Daminescu s-a născut la Timișoara, pe data de 6 ianuarie 1922.
 
Dirijor și pedagog de profesie, el a absolvit Conservatorul atât la Timișoara, cât și la Cluj.
 
Activitatea profesională și-a început-o la Opera Română din Cluj, unde a fost prima dată sufleur. Mai târziu, el a fost asistent maestro de cor pentru renumitul Hermann Klee.
 
Anul 1948 a reprezentat un moment important pentru cariera tânărului artist. Atunci i s-a încredințat premiera operetei „Voievodul țiganilor”, care l-a propulsat în postura de dirijor al spectacolului, având o prestație remarcabilă.
 
De numele său și al altora se leagă înființarea Operei de Stat din Timișoara, în anul 1946, al cărei dirijor a fost.
 
După mai bine de un deceniu, Constantin Daminescu s-a aflat din nou în postura membrului fondator, de această dată în partea cealaltă a României, la Constanța, unde lua naștere Teatrul Liric. Alături de C. Daminescu, alte personalități care au contribuit la fondarea instituției de pe litoral sunt: Nestor Gheorghiu (primul director al instituţiei nou înfiinţate), Remus Georgescu - dirijor, Marcela Popescu - regizor, Mireille Savopol - maestru balet, Gheorghe Velea - maestru cor, Lola Pop - scenograf, Oliviu Spaniol - secretar muzical, Sever Cărpinişan - regizor tehnic, Gheorghe Stănescu - regizor de culise, conform celor consemnate de dr. Adrian Doxan, în lucrarea  „Teatrul Liric (Opera Constanţa)“.  
 
Mai târziu, funcția de director al Teatrului Liric Constanța îi revine lui Constantin Daminescu.
 

Tot dirijorul bănățean a inițiat „Festivalul Muzicii de Operă și Balet”.
 
În anul 1971 devine cadru didactic și primește funcția de conferențiar universitar la Facultatea de instrumente și canto a Conservatorului „Gheorghe Dima” din Cluj. În paralel, Constantin Daminescu dirija și spectacolele susținute la Opera Română.
 
Anul 1979 marchează revenirea la Constanța a dirijorului, care a stat la Teatrul Liric până în 1985, când a ieșit la pensie.
 
Ultimii ani de viață i-a petrecut în orașul natal de pe Bega, unde s-a și stins din viață, în anul 1987.
 
La peste trei decenii distanță, personalitatea lui Constantin Daminescu a fost readusă în prim-plan prin evenimentul „Incredibila memorie a teatrului constănțean”, organizat de ZIUA de Constanța în iunie 2018.

 
Adrian Daminescu, fiul regretatului Constantin, a ridicat Medalia „Jean Ionescu“, instituită de organizator, şi placheta #RespectTeatru, conferită de Consiliul Judeţean Constanţa, împreună cu scrisoarea de recunoştinţă a Primăriei Constanţa, în onoarea celui care a ridicat Teatrul Liric Constanța.
 
„La Constanţa a bătut multe coclauri, umblând prin bodegi şi restaurante, urmărind o sumedenie de „muzicieni" fără patalama, dar cu simţ muzical şi chef de carte la „bătrâneţe". I-a adunat la teatru, le-a vorbit cât mai convingător despre noul lor statut de artişti şi cetăţeni cu mai puţini bani în buzunare (de la nunţi şi botezuri), dar cu mai mult respect din partea concetăţenilor. Au rămas câţiva care s-au pus cu burta pe note, au făcut ochii mari şi urechile pâlnie la îndemnrurile maestrului şi au ajuns să cânte partitura Liliacului la deschiderea oficială a teatrului“, este un pasaj dedicat lui Constantin Daminescu în lucrarea „Dulcea povară” de către Jean Badea. 
 
Sursă text: Dicționar de personalități dobrogene vol. IV
 
Citește și:

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în DobrogeaPe scena vieţii. Marii artişti ai Constanţei (XL) - galerie foto