#DobrogeaAcademică Academia Română îl omagiază pe academicianul George Oprescu (document)

Aula Academiei Române va găzdui astăzi, de la ora 11, conferința „Academicianul George Oprescu profesor, ctitor, donator”,  urmată de ceremonia inaugurării Muzeului de Artă al Academiei Române ”Acad. George Oprescu”, str. Dr. Clunet nr.16 (cartier Cotroceni).
 
Evenimentul marchează împlinirea a 138 de ani de la nașterea academicianului George Oprescu, creator de școală în domeniul istoriei artei, inițiator al unor proiecte muzeale și rafinat colecționar și critic de artă.
 
Vor lua cuvântul: academician Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, academician Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual
a Academiei Române, profesor dr. Adrian Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”.
 
Institutul de Istoria Artei (IIA) este legat de numele profesorului George Oprescu (1881-1969), istoric și critic de artă, colecționar fervent, cărturar cu o reputație bine stabilită în perioada interbelică. El nu a fost doar primul director al instituției, ci și întemeietorul ei. După război, George Oprescu - spirit pragmatic - a avut precauția de a nu intra în conflict cu noile autorități comuniste. A putut astfel să construiască, odată ajuns la cârma IIA, un cadru instituțional adecvat cercetărilor de istorie a artei: misiune pentru care îl recomanda activitatea anterioară prodigioasă în câmp academic și cultural. Demn de consemnat este faptul că, profitând de poziția sa, a primit în institut oameni pe care regimul îi marginalizase sau îi condamnase la ani de detenție: Ion Frunzetti, Alexandru Paleologu, Remus Niculescu, Emil Lăzărescu, P.H. Stahl, Pavel Chihaia ș.a.
 
George Oprescu a fost un erudit și un om cu vocație organizatorică. Experiența și o intuiție sigură a valorilor i-au permis să joace rolul de formator. A știut să recunoască talentul și vocația, a ghidat activitatea din institut pe drumul cercetării științifice autentice, a stimulat explorarea arhivistică și de teren. În același timp a lucrat cu diligență pentru a înzestra institutul cu resurse documentare și pentru a-i consolida prestigiul. A preluat de la Academie un fond important de carte, creând nucleul bibliotecii. A înființat periodicele Studii și Cercetări de Istoria Artei și Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, ultima reprezentând cartea de vizită a colectivului de cercetători în rândul comunității științifice internaționale. Sunt doar câteva dintre reușitele unui directorat de două decenii, care a modelat hotărâtor destinele instituției.        

 
Schița unei vieți

 
George Oprescu s-a născut pe 27 noiembrie 1881 în Câmpulung Muscel. Copilăria supusă privațiunilor și întunecată de moartea timpurie a mamei nu lăsa să se întrevadă o carieră de succes. George Oprescu a primit însă suport afectiv și material de la câțiva oameni generoși. Urmează studiile liceale în capitală, unde e găzduit de familia colegului său Constantin Ionescu-Mihăești. Înconjurat de obiecte de artă, tablouri, cărți, mobilier de preț, dobândește un viu simț artistic, pe care și-l va rafina mai târziu în compania doctorului Ioan Cantacuzino, ilustru om de știință și pasionat colecționar de gravuri.
 
George Oprescu absolvă, în 1905, Facultatea de Litere și Filozofie, devenind profesor de franceză la Giurgiu și Turnu Severin, apoi conferențiar la Universitatea din Cluj. Se specializează în Franța, unde îl cunoaște  pe Henri Focillon, cu care va lega o prietenie durabilă. Lui avea să-i consacre mai târziu lucrarea Un grand historien de l'art, ami des Roumains: Henri Focillon. Corespondența între cei doi constituie un capitol consistent în istoria schimburilor epistolare  dintre oameni de cultură români și omologii lor străini (a se vedea Lettres de Henri Focillon à Georges Opresco, préface, texte établi et notes par Radu Ionesco, în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art. Série Beaux-Arts, 1994).
 

În deceniile trei și patru, George Oprescu activează în cadrul unor organisme ale Ligii Națiunilor: este secretar al Comisiei pentru Cooperare Intelectuală, cu sediul la Paris (1923-1930), apoi secretar al Comisiei de Litere și Arte (Geneva) până în 1939, când se întoarce definitiv în țară. În 1931 Nicolae Iorga îl solicită la Universitatea București, unde G. Oprescu va ocupa catedra de istoria artei. În perioada 1932-1942 conduce Muzeul Toma Stelian; va dona acestei instituții - al cărei patrimoniu se află astăzi la MNAR - multe din lucrările de artă achiziționate în străinătate sau în țară. Din 1949 până la sfârșitul vieții s-a aflat la conducerea Institutului de Istoria Artei. A murit în august 1969, cu câteva luni înainte de a împlini 88 de ani.
 
În 1962, George Oprescu a donat Cabinetului de stampe al Academiei o prețioasă colecție de grafică: 1.400 de desene și 6.000 de gravuri. Colecția sa particulară, găzduită în locuința din strada Clunet (Cotroceni), a funcționat ca muzeu până în 1977, când lucrările de pictură, grafică, artă decorativă, artă populară au fost transferate la Muzeul Colecțiilor, iar fondul de carte la Institutul de Istoria Artei.
 

Lucrări

 
George Oprescu s-a consacrat cercetărilor de istorie a artei în plină maturitate, pe la începutul anilor '20. Dar vitalitatea și longevitatea ieșite din comun aveau să compenseze această relativă întârziere, profesorul lăsând în urmă o operă impresionantă. A îmbrățișat ideea culturii active, care îi anima pe intelectualii epocii interbelice; îl interesau sistematizarea și îmbogățirea domeniului, propulsarea artei românești în circuitul european al valorilor (a publicat în Franța, Suedia, Elveția, Germania, Marea Britanie etc.; în România, multe din lucrările sale au fost editate și în limbi străine). Aplecându-se mai întâi asupra artei țărănești, dar și asupra unor pictori de prim rang ca Petrașcu și Andreescu, profesorul avea să publice în 1937 prima sinteză în domeniu: Pictura românească în secolul al XIX-lea, lucrare premiată de Academia Română. Au urmat scrieri cu teme variate, de la arhitectura medievală românească la grafica, pictura, sculptura perioadei moderne, nelipsind nici incursiunile în istoria artei europene.
În secțiunea Documente puteți vedea o bibliografie selectivă a lucrărilor lui George Oprescu.

 
Casa Oprescu

 
Profesorul a lăsat moștenire Institutului de Istoria Artei casa pe care o deținea în Câmpulung Muscel - o clădire care pune în valoare cu farmec elemente structurale și decorative din arhitectură vernaculară argeșeană. Ea servește astăzi ca loc de vacanță și de lucru pentru cercetători.  
 

 
Astăzi, donația profesorului Oprescu, recuperată în urma unor lungi litigii în instanță, reintră în circuit public, iar casa revine la funcțiunea sa inițială de spațiu muzeal, după un îndelungat proces de restaurare întreprins de Academia Română.
 
Muzeul de Artă „George Oprescu“ al Academiei Române își redeschide porțile către public începând cu data de 1 decembrie 2019 și va putea fi vizitat în zilele de joi, sâmbătă și duminică, în intervalul orar 10-18. Intrarea este gratuită.
 
Sursa text: www.istoria-artei.ro
Sursa foto: captură YouTube / Academia Română
 

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti    

Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română. Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.

Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 
Citește și:
 
#sărbătoreşteDobrogea141 Conducerea Academiei Române, mesaje de Ziua Dobrogei

#DobrogeaAcademică Lansări de excepție la Academia Română