#DobrogeaAcademică Academicianul Nicolae Noica a inițiat dezbaterea „De ce uităm? Ce am făcut cu clădirile degradate?“

• Eveniment onorat de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va deschide lucrările, cu participarea ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și a primarului capitalei.
• Nicolae Noica, directorul Bibliotecii Academiei Române, a proiectat șantierele navale de la Constanța și Mangalia

Astăzi, cu prilejul împlinirii a 44 de ani de la cutremurul din 1977, începând cu ora 11, în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“, Biblioteca Academiei Române organizează dezbaterea cu tema „De ce uităm? Ce am făcut cu clădirile degradate?“, eveniment onorat de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va deschide lucrările.

Vor participa Dan Andrei Muraru, consilier prezidențial, Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă, Cseke Attila, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Nicușor Dan, Primarul general al Capitalei, Paul Racoviță, inspector în Inspectoratul de Stat în Construcții, oficialități ale statului, factori de decizie, specialiști în domeniul construcțiilor.

Între subiectele de discuție se vor regăsi: definirea claselor de risc seismic, norme și metode de expertizare și proiectare a consolidărilor, rolul și activitatea Comisiei Naționale de Inginerie Seismică înființată în iulie 2018, protecția seismică – o problemă de siguranță națională, care trebuie abordată nu doar tehnic, ci și la nivel decizional.

După cum ne informează Biroul de presă al Academiei Române, dezbaterea este organizată la inițiativa prof. ing. Nicolae Noica, directorul Bibliotecii Academiei Române, membru de onoare al Academiei Române (din 27 septembrie 2019, secția de științe tehnice), fost Ministru al Lucrărilor Publice în perioada 1996-2000, și care va modera această întâlnire.
 

A proiectat șantierele navale de la Constanța și Mangalia

Inginer constructor cu o vastă experiență, Nicolae Noica s-a născut pe 7 iulie 1943, la Roșiorii de Vede, județul Teleorman și este un inginer constructor român, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române.

Tatăl său, medic de excepție, a fost directorul Spitalului din Roșiorii de
Vede, o unitate medicală de prestigiu în perioada interbelică. Unchiul său, Constantin Noica, a fost un cunoscut filosof.
Urmează gimnaziul și liceul din localitate (1949-1960), după care continuă cu Școala Tehnică Sanitară, specialitatea Aparatură Röntgen (1960-1963).
Începând din 1964 urmează cursurile Facultății de Construcții Civile, Industriale și Agricole a Institutului de Construcții din București.


După obținerea diplomei de absolvire, activează ca inginer proiectant la Institutul de Cercetare și Proiectare Tehnologică pentru Construcții de Mașini (1969-1978). Aici a elaborat și coordonat proiecte ale unor obiective importante ale economiei naționale, precum la: Șantierul Naval Oltenița, Șantierul Naval Drobeta-Turnu Severin, Șantierul Naval Constanța, Șantierul Naval Mangalia, Uzina de vagoane Arad, Întreprinderea Mecanică Roman, Întreprinderea de Mașini Unelte București, ICPMUA București sau IPMP București. La toate lucrările implementate a avut contribuții proprii în proiectare.

Ulterior, a ocupat funcția de responsabil cu calitatea la Trustul de Construcții Montaj și Reparații pentru Industria Chimică (1978-1988), inspector la Institutul Central de Cercetare Proiectare și Directivare în Construcții (1988-1990) și inspector-șef de stat la Inspectoratul de Stat pentru Calitatea Construcțiilor (1990-1995).


#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti

Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.


Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.


Citește și:

Vernisajul unei expoziţii cu mesaj profund - „Din lumea presei româneşti. 191 de ani”, la Biblioteca Academiei Române (document)