#DobrogeaAcademică „Construind Unirea cea Mare” - o carte eveniment apărută cu sprijinul financiar al Academiei Române, decorată de președinte

În colecția Cărți eveniment a Editurii Școala Ardeleană, ieșea de sub tipar, în anul 2018, o impresionantă lucrare în opt volume, intitulată „Construind Unirea cea Mare”, un proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri, apărut sub egida Universității „Babeș-Bolyai”, cu sprijinul financiar al Academiei Române și al Consiliului Județean Cluj și având drept coordonatori pe: Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Ioana-Mihaela Bonda, Ana Victoria Sima, Teodor Laurențiu Popescu.

Iată că, la finele lunii trecute (25 martie 2020), în ciuda pandemiei care deja începuse să înfricoșeze populația României, lucrarea a fost decorată de către Președintele Klaus Iohannis cu Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”.

Merită toată recunoștința Editura Școala Ardeleană pentru acest demers fabulos! Cât despre gestul președintelui Klaus Iohannis, din păcate, într-un interviu acordat cotidianului „Evenimentul Zilei”, având ca subiect acest „monument al memoriei”, acad. Ioan-Aurel Pop nu ascundea indignarea de a nu fi beneficiat de sprijin, în anul Centenar, din partea departamentului special înființat de Guvernul României. „Cu excepția donatorilor și mecenaților privați, a unui sprijin din partea Consiliului Județean Cluj (prin care s-au acoperit cheltuieli de deplasare, de multiplicare, de acces la surse etc.), statul nu a dat un ban. Când vorbesc despre stat, mă gândesc, mai întâi, la acel fantomatic Departament pentru Centenar, care nu a avut încredere în acest proiect prezentat de noi în detaliu și care, prin urmare, nu a finanțat cu nimic întreprinderea noastră”, a declarat președintele Academiei Române în interviul realizat de Florian Saiu, cu titlul „Documentul-bijuterie care legitimează România în fața lumii”, pe care îl veți putea citi integral în ediția de mâine.
 

Peste 8.000 de pagini scrise de 30 de autori

Vă oferim în continuare o prezentare succintă a fiecăruia din cele opt volume, cu precizarea că persoanele interesate pot comanda această serie eveniment AICI
 

I: DE LA REVOLUŢIA PAŞOPTISTĂ LA FORMAREA PARTIDULUI NAŢIONAL ROMÂN (1848-1881)

Volum îngrijit și prefață de Mircea-Gheorghe Abrudan
Au colaborat: Emanuel Bădescu, Mihaela Bedecean, Ioana-Mihaela Bonda, Cecilia Cârja, Marius Eppel, Andreea Dăncilă-Ineoan, Georgeta Ionescu, Mihai-Octavian Groza, Ovidiu-Emil Iudean, Teodora Mihalache, Gheorghe Neacșu, Flaviu Vasile Rus, Natalia Tampa


Volumul I al seriei documentare Construind Unirea cea Mare restituie mediului cultural românesc, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, principalele izvoare istorice din perioada pașoptistă până în momentul proclamării Regatului Român. Sursele surprind dezideratele de unitate politică, culturală și bisericească ale românilor din toate regiunile locuite în majoritate de ei, ilustrând visele, viziunile și proiectele clare ale elitei pașoptiste asupra viitorului comun al „Românimii”, toate acestea înscriindu-se pentru totdeauna în cartea de istorie a unirii românilor. Acest prim volum și toate celelalte care îi vor urma nu și-au propus altceva decât să rescrie pentru generațiile de astăzi și de mâine această carte de istorie fundamentată pe surse primare din epocă, nu pe mituri, păreri sau pe povești.
 

II: NAȚIUNE ȘI REGALITATE (1881-1914)

Volum îngrijit și prefață de Andreea Dăncilă-Ineoan și Ovidiu-Emil Iudean
Au colaborat: Mircea-Gheorghe Abrudan, Emanuel Bădescu, Mihaela Bedecean, Ioana-Mihaela Bonda, Cecilia Cârja, Marius Eppel, Georgeta Ionescu, Mihai-Octavian Groza, Teodora Mihalache, Gheorghe Neacșu, Flaviu Vasile Rus, Claudia Septimia Sabău, Natalia Tampa



Volumul de față are avantajul de a oferi celui interesat de felul în care se articulează mișcarea națională atât privirea dinăuntru, care surprinde intensitatea fenomenului în rândul comunității românești, de către actori implicați în procesul acestei emancipări naționale, dar și privirea din afară, realizată de martori străini, care înregistrează morfologia acestui fenomen cu detașare și cu suficientă luciditate. Dacă în primul caz, cei care consemnează sunt predominant actanții, liderii mișcării naționale, în cel de-al doilea e vorba mai ales de „gulerele albe”, diplomații străini acreditați la București, interesați să trimită țărilor lor analize pertinente despre starea politicii externe românești. Intersecția acestor tipuri de surse interne și externe în cadrul acestui volum reprezintă pentru cititorii interesați de felul în care se produce mobilizarea națională modernă un adevărat privilegiu al lecturii. (ANDREEA DĂNCILĂ-INEOAN, OVIDIU-EMIL IUDEAN)

III: DE LA MARELE RĂZBOI LA ROMÂNIA ÎNTREGITĂ (1914‑1922)
Volum îngrijit și prefață de Mihai‑Octavian Groza și Claudia Septimia Sabău

Au colaborat: Mircea‑Gheorghe Abrudan, Emanuel Bădescu, Mihaela Bedecean, Ioana‑Mihaela Bonda, Cecilia Cârja, Marius Eppel, Georgeta Ionescu, Andreea Dăncilă‑Ineoan, Ovidiu‑Emil Iudean, Teodora Mihalache, Gheorghe Neacșu, Natalia Tampa


Volumul III al colecției Construind Unirea cea Mare reprezintă o sinteză a evenimentelor istorice desfășurate între anii 1914 și 1922. Documentele surprind cele mai semnificative momente şi implicarea personalităților vremii, începând cu dezbaterile privind intrarea României în Primul Război Mondial, implicarea acesteia în conflict, realizarea şi recunoaşterea internațională a Marii Uniri şi încheind cu momentul încoronării suveranilor României Mari. Informațiile cuprinse în cele peste 250 de documente ale volumului ilustrează eforturile politice și diplomatice depuse atât de românii din Regatul României, cât și de cei din provinciile aflate sub dominație străină, pentru realizarea statului național unitar.
 

IV: CONSTITUIREA INSTITUȚIILOR NAȚIONALE ROMÂNEȘTI ÎN TRANSILVANIA

Volum îngrijit și prefață de Cecilia Cârja
Au colaborat: Emanuel Bădescu, Marius Eppel, Georgeta Ionescu, Gheorghe Neacșu, Teodor Laurențiu Popescu, Natalia Tampa



Documentele adunate în volumul de față reflectă capacitatea de mobilizare și de angajare a românilor într-o dinamică ce viza transpunerea în fapt a proiectului de unitate națională. În marea lor majoritate, acestea surprind constituirea la nivel județean și local a Consiliilor și Gărzilor Naționale Române, proces desfășurat sub coordonarea și cu sprijinul Consiliului Național Român Central de la Arad, recunoscut ca pol central al puterii românești din această perioadă. În același timp, documentele sunt extrem de relevante pentru efortul de informare a mediilor politico-diplomatice și a opiniei publice internaționale cu privire la justețea cauzei românești și, deopotrivă, pentru demersul de organizare a structurilor politico-administrative românești în spațiul intracarpatic și pentru transferul de putere dinspre lumea veche înspre noile realități care se nășteau la sfârșitul Marelui Război.
 

V: DEMOCRAȚIE ȘI SPIRIT CIVIC. CREDENȚIONALE (1)

Volum îngrijit de Mihaela Bedecean
Prefață de Mihaela Bedecean și Ioana-Mihaela Bonda
Au colaborat: Ioana-Mihaela Bonda, Cecilia Cârja, Marius Eppel, Andreea Dăncilă-Ineoan, Ovidiu-Emil Iudean, Teodora Mihalache, Teodor Laurențiu Popescu, Claudia Septimia Sabău, Natalia Tampa


Lectura mărturiilor despre unitate națională, concretizate în Documentele Unirii cuprinse în acest volum, ilustrează reverberațiile pe care le-a avut ideea națională. Profunzimea și mesajul acesteia au urmat o traiectorie verticală, regăsindu-se la aceeași intensitate atât în marile centre urbane, cât și în cele mai mici comunități rurale, de la nivelul elitei politice până la oamenii simpli. Actele Unirii, fie acestea credenționale, procese-verbale sau hotărâri, reprezintă, în fapt, un capitol de istorie scris de românii obișnuiți ai acestui neam, care au reușit să împlinească dorința de a crea România Mare, un dor preluat, ca o moștenire sfântă, de la generațiile anterioare.
 

VI: DEMOCRAȚIE ȘI SPIRIT CIVIC. CREDENȚIONALE (2)

Volum îngrijit de Ioana-Mihaela Bonda
Au colaborat: Mihaela Bedecean, Cecilia Cârja, Andreea Dăncilă-Ineoan, Ovidiu-Emil Iudean, Teodora Mihalache, Teodor Laurențiu Popescu, Claudia Septimia Sabău, Natalia Tampa


Lunile noiembrie și decembrie ale anului 1918 reprezintă momentul în care proiectul de unitate națională a intrat în ultima sa etapă, cea a organizării finale, transformându-se dintr-un proces discursiv în unul concret, prin care s-a pus în aplicare programul de acțiune privind organizarea adunării constituante de la Alba Iulia. Textele din acest volum ilustrează tocmai momentul preparativelor pentru unire, al implicării organismelor politice și administrative în acțiunile derulate și, mai cu seamă, concursul și adeziunea totală a populației la buna desfășurare a Marii Adunări și la realizarea obiectivului propus. Parcurgerea materialului documentar vine să întărească o realitate: românii ardeleni și cei bănățeni din monarhia dualistă au dorit, au așteptat, au pregătit și au realizat Unirea cu Țara.
 

VII: DE LA SARMIZEGETUSA LA ALBA IULIA. STAT ȘI STATALITATE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Volum îngrijit și prefață de Ioan‑Aurel Pop și Ioan Bolovan
Autori: Susana Andea, Ioan Bolovan, Ionuț Costea, Gheorghe Iacob, Coriolan Horațiu Opreanu, Ioan‑Aurel Pop, Aurel Rustoiu, Tudor Sălăgean


Prezentul volum se justifică prin nevoia de a avea, pe lângă miile de documente conținute în cele șapte volume, imaginea de ansamblu a devenirii acestui spațiu, de la entitatea politico-administrativă cunoscută din Antichitate drept Dacia la noua și moderna Dacie, adică la România Întregită. Unitatea românească medievală, în formele sale politico-administrative, dar mai ales culturale și spirituale, a constituit premisa dezvoltării națiunii române moderne, proces consonant cu ceea ce se întâmplase mai devreme în Occident și oarecum sincron în Europa Centrală și de Sud-Est. Românii s-au încadrat și ei într-un proces similar, mai întâi reușind, în mod pașnic, să-și clădească „Piemontul” lor, prin unirea, la 1859, a Moldovei cu Țara Românească. Deplina unitate național-statală a românilor a mai trebuit să aștepte câteva decenii, ea devenind realitate politică la sfârșitul Marelui Război care a izbucnit în vara anului 1914.
 

VIII: TRADIȚIE – INTEGRARE – MODERNITATE ÎN LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ DIN PRIMUL DECENIU INTERBELIC

Volum îngrijit de Marcela Sălăgean, Marina Trufan, Marius Mureșan, Gheorghe Cazacu, Adrian Iușan. Prefață de Marcela Sălăgean


Încă din primăvara anului 1918, după proclamarea unirii Basarabiei cu Regatul Român, dar mai ales după 1 Decembrie 1918, pe lângă demersurile diplomatice privind recunoașterea internațională a noilor frontiere ale țării, elita politică românească a avut drept obiectiv consolidarea internă a României, prin adoptarea unor măsuri legislative privind integrarea provinciilor unite, modernizarea și dezvoltarea țării, în ansamblul său. Realizările acelor vremi au fost catalogate în mod diferit atât de contemporani, cât și de analiștii din deceniile care au urmat. Indiferent de aprecierile sau criticile exprimate, cei care au studiat istoria României interbelice sunt de acord că progresul a fost evident, iar acel mare proiect național, România Mare, realizat de o elită aflată la unison, indiferent de propriile opțiuni politico-ideologice, a constituit un model, ce a rămas în memoria colectivă pe tot parcursul epocii contemporane.


Sponsorii cărții „Construind Unirea cea mare”: Banca Comercială Română, Banca Transilvania, Fundația Lapedatu, Fundația Transilvania Leaders, Romeo Marius Stolnean


#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti

Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.


Citește și:

#DobrogeaAcademică 154 de ani de la înființarea „celui mai înalt for românesc de consacrare științifică și culturală“. Vivat, Crescat, Floreat!