#DobrogeaAcademică Vernisaj la Biblioteca Academiei Române, al pictoriței Miruna Budișteanu

• Evenimentul va fi onorat de prezentarea acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual

Astăzi, în sala „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române are loc vernisajul expoziției „Privire spre grădina interzisă“ a Mirunei Budișteanu, artist vizual. Evenimentul va fi onorat de prezentarea acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual.

Reunind lucrări a căror sursă de inspirație a fost fenomenul nefiresc provocat de recenta claustrare impusă, cu parcuri și grădini publice interzise, expoziția Mirunei Budișteanu vorbește despre trauma rupturii de natură, despre închiderea omului în afara sursei vitale, precum și despre regăsirea frumuseții ascunse.

„În demersul meu vizual, cuprind deopotrivă lumina liberatoare și penumbra sugestivă a captivității ei, încercând să redau multiple nuanțe semantice vitale pe care le generează, regăsind, de fiecare dată, cadențe, reflecții și tipare emblematice ce mă duc cu gândul la frescele din Pompei și Paestum“, declară artista, care propune vizitatorilor singurul traseu viabil pentru rezolvarea acestei crize: Grădina interzisă, privită ca Paradis pierdut și metamorfozată apoi, prin efort introspectiv, în Grădină interioară și Paradis regăsit.

Miruna Budișteanu este născută în București, dar a studiat și a petrecut mai mulți ani în afara țării – în Franța, Italia și SUA. A obținut un master în Arta Monumentală și Restaurare, în cadrul Universității Naționale de Artă (UNARTE) din București și, ulterior, un master II în Regie și Imagine de Film, la Universitatea de Teatru și Film (UNATC). De asemenea, a urmat un an de studii la Ecole d Architecture de paris – La Defense, după obținerea bacalaureatului la Liceul Henri IV din paris. A fost recent bursier Vasile Pârvan al Academia Romana din Roma, iar în prezent trăiește și lucrează în București.

Miruna are la activ peste 50 de expoziții personale și numeroase participări în expoziții de grup, în Europa și SUA. A executat mai multe comenzi publice și private, în clădiri moderne, istorice sau locuri neconvenționale, de fiecare dată creând și situându0și lucrarea și intervenția artistică în raport cu spațiul și în funcție de caracteristicile lui, în relație directă cu acesta. Folosind diferite medii picturale și stăpânind tehnicile și suporturile aferente, privilegiază în demersul ei electiv tempera cu ou, tușurile și emailurile lichide, folosindu-le preponderent pe o suprafață translucidă, un suport versatil și bine dozat în compoziția sa – o peliculă multimedia, un film creat la laser, pe care l-a descoperit și folosit constant, de la începutul anilor 90. O altă preocupare constantă în creația ei este determinarea unei relații singulare între suprafața pictată, proiecția luminii și spațiul receptacol ales sau propus.


Expoziția va putea fi vizitată în perioada 12-31 martie, de luni până sâmbătă între orele 10-20 și duminica în intervalul orar 15-20, cu respectarea tuturor normelor sanitare în vigoare.



#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti

Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.

Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.

Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.



Citește și:

#DobrogeaAcademică: Academicianul Nicolae Noica a inițiat dezbaterea „De ce uităm? Ce am făcut cu clădirile degradate?“