Eveniment editorial Prof. univ. dr. Nuredin Ibram - „Noi trebuie să răzbim prin cultură“ (galerie foto)

Profesorul Nuredin Ibram și-a lansat, vineri seară, în sala „Prestige“ a hotelului Ibis, în prezența unui public numeros, cea mai recentă carte care-i poartă semnătura: „Tătarii din România. Istoric. Spiritualitate. Identitate“. 
 
Întâlnirea culturală s-a deschis cu un moment de reculegere în memoria celor care l-au ajutat moral și spiritual pe profesorul Nuredin Ibram în realizarea volumului: profesorul și istoricul dr. Gheorghe Dumitrașcu (25 septembrie 1939 - 17 ianuarie 2017), care l-a ajutat să se înscrie la doctorat, deși nu era membru de partid, latinistul dr. Ștefan Cucu (19 mai 1943 - 28 august 2017) și fostul său student și șef al Serviciului Județean al Arhivelor Naționale, dr. Virgil Coman (24 decembrie 1973 - 5 august 2016).
 
Apoi, două eleve de la Liceul Teoretic „George Călinescu“ și profesoara de geografie Emel Derviș au recitat poezii din creația poeților Mehmet Niyazi, Altay Kerim și Yașar Memedin în română, tătară și engleză, iar Melek Nurmambet, care apare pe afișele Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski“ cu numele de Daiana Gavrilescu, a interpretat două cântece din limba străbunilor săi.

„O carte care merită să stea în biblioteca fiecărui tătar“

După aceste emoționante momente literar-artistice, istoricul și prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, prezent lângă autor alături de muzeograful dr. Lavinia Dumitrașcu și prof. univ. dr. Marian Cojoc, a luat cuvântul. Acesta a apreciat efortul lui Nuredin Ibram, „un intelectual autentic, un om cu o cultură filosofică solidă“, de a se dedica unui lucru esențial: recuperarea istoriei și culturii comunității tătare din România, în special din Dobrogea.
 
„Nu este o temă ușoară, este o temă complexă, deoarece viața comunității dvs. nu a însemnat în istorie numai creșterea cailor și numai cuceriri, ci a însemnat o cultură care se vede în moscheile ce au fost ridicate în timp și în frumoasele dvs. veșminte“, a spus prof. univ. dr. Valentin Ciorbea.
 
Apoi, apreciatul istoric a adăugat: „Este absolut necesar să te duci la cărțile și studiile profesorului Ibram Nuredin, dacă te consideri un om care vrea să facă ceva cu valoare științifică. Ultima ispravă a acestui brav intelectual se numește «Tătarii din România. Istoric. Spiritualitate. Identitate». (...) Sunt multe teme pe care profesorul Ibram Nuredin le ia în dezbatere și asupra cărora se pronunță (...) Este o carte care merită să stea în biblioteca fiecărui tătar și a fiecărui profesor“.

„Întotdeauna când scriu despre tătari și turci mă duc la volumele domnului meu profesor“ 

Muzeograful dr. Lavinia Dumitrașcu a apreciat în mod deosebit cartea scrisă de fostul său profesor, adresând totodată un îndemn comunității tătare din sală să scoată la lumină documente și fotografii ce ar putea sta la baza unor noi studii menite să pună în valoare personalitățile acestei minorități. „Cui se adresează această carte?! Fără îndoială, în primul rând, românilor. Pentru că dvs. (n.r. - tătarii) vă știți, vă cunoașteți între dvs., dar noi încă mai avem de cercetat. Eu recunosc că întotdeauna când scriu despre tătari și turci mă duc la volumele domnului meu profesor. Este un punct de referință pentru orice cercetător interesat de tătari și turci. Lucrarea este cuprinzătoare: are istorie, are toponimie, are identitate, adică școală, religie, literatură, obiceiuri și limbă“, a spus Lavinia Dumitrașcu.
 
Și prof. univ. dr. Marian Cojoc a vorbit în termeni elogioși despre lucrarea „Tătarii din România. Istoric. Spiritualitate. Identitate“ apreciindu-i „armonioasa prezentare, rigoarea organizatorică a planului ideatic“, precum și faptul că autorul ei „lucrează ca un german“.

Cultură, cunoaștere, informație

„Ideea acestei cărți o aveam de mai mult timp, dar m-am apucat de această carte abia acum patru ani, când mi-am ordonat ideile, când mi-am selectat materialul(...) Și eu, ca și tătarii prezenți aici, mi-am pus întrebarea clasică, perenă «Cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm?» Lucrarea este axată pe problema identității, o problemă foarte... contorsionată pentru noi, tătarii dobrogeni, pentru că noi am pendulat între trei mari țări: Crimeea, care este patria noastră de origine, leagănul spiritualității tătare, Turcia, care a fost și în perioada Imperiului Otoman protectoare a tătarilor, și România, pentru că noi suntem cetățeni români, suntem veniți aici de peste nouă secole“, a spus profesorul Ibram.

„Cartea mea este axată pe cultură, cunoaștere, informație, elemente care duc la formarea conștiinței de sine, elemente care duc la înțelegerea rolului și rostului tău ca persoană fizică, socială națională într-un context mai larg, în această lume, care este o lume a interdependențelor și a globalizării, în această lume în care riscăm să ne pierdem din cauza unor lucruri care țin de societatea de consum, încercând să lăsăm la o parte - lucru care nu este firesc - tradiția, folclorul, limba, obiceiurile, cultura nescrisă, orală, dar, mai nou, și cultura scrisă, o cultură muzicală, literară, plastică“, a sublinat prof. univ. dr. Nuredin Ibram.

„Cartea mea pledează pentru un om al comunității tătare care crește și va fi crescut în spiritul celor patru valori, didactic vorbind: valorile lumii turcice și islamice de care aparținem noi, tătarii, valorile culturii universale și europene, prin care suntem formați în anii de școală, valorile românismului, pentru că România a fost țara care ne-a oferit găzduire și, în al patrulea rând este vorba despre valorile proprii, create de personalitățile etniei, precum: Mehmet Niyazi, Altay Kerim și Yașar Memedin, Kemal Karpat, Mehmet Ablai“.

Câteva fapte de istorie socială

Profesorul a amintit și „câteva fapte de istorie socială“, de exemplu faptul că primul spital din Constanța anilor ´80 a funcționat în casele cu două etaje închiriate de la cetățeanul de origine tătară Ali Cadîr. Crimeean la origine, acesta venise aici în 1861 și fusese alese ca viceprimar al Constanței după alegerile din 1880, decorat cu însemne ale statului român. El a mai evocat și faptul că primul deputat de Constanța de naționalitate tătară, Selim Abdulachim, în ședința din 3 aprilie 1924 și-a convins colegii parlamentari să-și doneze diurna pe o zi pentru construcția gimnaziului „Traian“ din Adamclisi. A mai amintit și de faptul că în anii 1930, savantul Nicolae Iorga, prin autoritatea sa, a împiedicat demolarea geamiei Hunkiar, monument istoric și de artă orientală, ctitorie a sultanului Abdul-Aziz, dată în folosință în 1869, respingând pretextul șubrezeniei minaretului și al pericolului ce l-ar fi reprezentat pentru trecătorii din zonă.


„Cultura este factor de socializare, cultura ne poate vindeca de o serie de rele sociale (...) Noi trebuie să răzbim prin cultură. Trebuie să lăsam la o parte o serie de orgolii“, a conchis autorul volumului „Tătarii din România. Istoric. Spiritualitate. Identitate“.

Evenimentul editorial de vineri s-a desfășurat sub auspiciile Grupului Civic Tătar.

 
Sursă foto: ZIUA de Constanța

Citeşte şi:  

„Tătarii din România. Istoric. Spiritualitate. Identitate“, un volum esențial