Expoziția permanentă „Copia Columnei lui Traian” la Muzeul Național de Istorie a României

 

• Istoria copiei Columnei lui Traian în ultimele două secole se împleteşte cu toate marile curente de idei ale epocii moderne, care au marcat reflecţia asupra istoriei, locului şi rolului românilor în Europa, respectiv cu influenţele culturale franceze şi italiene, cu particularităţile de context istoric sau cu implicaţiile conflictelor armate şi ale schimbărilor de regim politic.

Istoria copiei Columnei lui Traian în ultimele două secole se împleteşte cu toate marile curente de idei ale epocii moderne, care au marcat reflecţia asupra istoriei, locului şi rolului românilor în Europa, respectiv cu influenţele culturale franceze şi italiene, cu particularităţile de context istoric sau cu implicaţiile conflictelor armate şi ale schimbărilor de regim politic. Deopotrivă, firul istoriei acestei copii a unui monument antic emblematic se împleteşte cu felul în care acesta a devenit un simbol al istoriei naţionale şi maniera în care este perceput de fiecare dintre noi, transmite un comunicat din partea Muzeului Național de Istorie a României.

În 1934, când Papa Pius XI iniţiază realizarea unei noi serii de mulaje din beton armat după Columna lui Traian, directorul Şcolii Române de la Roma, Emil Panaitescu, sesizează oportunitatea şi obţine aprobarea autorităţilor pontificale pentru realizarea unei serii suplimentare de mulaje, ce urmau să fie trimise în România. Realizarea copiei columnei s-a făcut la Roma, între anii 1939 şi 1943, lucrările fiind întârziate din pricina celui de-al Doilea Război Mondial. Reproducerea, la scară naturală, este realizată din ciment alb armat, amestecat cu praf de marmură.

În timpul războiului, mulajele au fost adăpostite în subsolurile Muzeului Lateran, ale Forului lui Traian, şi în depozitele Palatului Expoziţiilor de la Roma. Demersurile pentru aducerea acestor copii la Bucureşti vor fi reluate prin intermediul ambasadorului României la Roma şi al unor istorici şi arheologi precum Virgil Vătăşianu (1902–1993), Constantin Daicoviciu (1898–1973) şi Emil Condurachi (1912–1987). Din cauza contextului istoric şi politic, copia monumentului, încărcată în 18 vagoane de tren, a fost adusă la Bucureşti abia pe 30 mai 1967. Aceasta a fost instalată pentru câţiva ani la Muzeul de Istorie a Partidului Comunist Român (astăzi Muzeul Naţional al Ţăranului Român), pentru ca mai apoi, din anul 1972, să fie reamplasată în cadrul Muzeului de Istorie a Republicii Socialiste România (astăzi Muzeul Naţional de Istorie a României).

Muzeul Naţional de Istorie a României, organizat în fostul Palat al Poştelor, monument istoric de la sfârşitul secolului al XIX-lea, a devenit, astfel, noul spaţiu expoziţional unde pot fi văzute mulajele Columnei Traiane. Pentru etalarea acestora, în curtea interioară a clădirii muzeului a fost construit un corp modern, care permite expunerea desfăşurată a scenelor şi oferă o bună vizibilitate, a încheiat sursa citată.





Citește și:

La mulți ani, Agatha Nicolau! Culisele carierei actriței împlinite la Constanța