Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
03:24 20 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Geograful atras de frumusețea Dobrogei, George Vâlsan, se năștea în urmă cu 138 de ani

ro

21 Jan, 2023 15:56 1452 Marime text

 
  • George Vâlsan s-a specializat în geografie fizică și etnografie la școlile din Berlin și Paris, iar la Sorbona a frecventat cursurile și seminarele lui Emmanuel de Martonne
  • Una dintre lucrările sale geografice, „Câmpia Română”, publicată în 1915, a fost catalogată ca fiind fundamentală în literatura de specialitate din România
  • Savantul a fost un admirator al Dobrogei, numind această regiune „adevărata Mesopotamie românească”
 
George Vâlsan s-a născut la data de 21 ianuarie 1885, în București.
 
S-a făcut cunoscut datorită studierii geografiei și a etnografiei.
 
A început clasele primare și gimnaziale la Pitești, iar clasele IX-XII le-a terminat la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București. Tot în capitală, a urmat Facultatea de Litere și Filosofie, obținând în anul 1908 licența în filosofie „magna cum laude”. A fost profesor suplinitor la Catedra de Geografie a Seminarului Pedagogic Universitar.
 
În anul 1910 a fost numit profesor titular la Târgu Jiu și de asemenea, asistent la Catedra de Geografie a Seminarului Pedagogic Universitar.
 
George Vâlsan s-a specializat în geografie fizică și etnografie la școlile din Berlin și Paris, iar la Sorbona a frecventat cursurile și seminarele lui Emmanuel de Martonne.
 
Omul de știință a devenit primul doctor în geografie din România în anul 1916. De atunci și până în 1919, a fost profesor la universitățile din Iași. Apoi, din 1919 până în 1929 a predat la Cluj și la București, între 1930-1935. Și-a lăsat amprenta la Cluj prin întemeierea Societății Etnografice Române, a cărei președinte a fost timp de patru ani. A contribuit și la înființarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, alături de Romulus Vuia și Emmanuel de Martonne.
 
Una dintre lucrările sale geografice, „Câmpia Română”, publicată în 1915, a fost catalogată ca fiind fundamentală în literatura de specialitate din România.

 
Împreună cu Constantin Brătescu, George Vâlsan a pus bazele geomorfologiei moderne în România.
 
A fost recunoscut ca un savant de reputație mondială și a reprezentat țara în numeroase congrese de geografie. Este considerat unul dintre făuritorii etnografiei modern naționale datorită lucrărilor sale cu caracter teoretico-metodologic, dar și cercetării etnografice.
 
A desfășurat o intensă activitate științifică ce s-a materializat în studii tipărite în periodice românești și străine, precum și într-o mare de volume, unele în colaborare cu Simion Mehedinți, căruia i-a fost asistent, dar și cu George Giuglea. A mai scris și numeroase lucrări de popularizare și manuale în acest sens.
 
În anul 1920 a devenit membru al Academiei Române.
 

Pe lângă activitatea științifică, George Vâlsan a fost și scriitor. În anul 1900 a scris poezii publicate în „Ziarul călătorilor”. A fost autor al unor nuvele și articole literare apărute în următoarele publicații: „Semănătorul”, „Convorbiri critice”, „Cultura”, „Neamul românesc”, „Graiul românesc”, „Ramuri” și „Societatea de mâine”.
 
Savantul a fost un admirator al Dobrogei, numind această regiune „adevărata Mesopotamie românească”. Tot el zicea „cine cunoaște Dobrogea o iubește pentru totdeauna!”. Regiunea a fost un teren de cercetare pentru George Vâlsan, dar și locul în care i-a împărtășit cunoștințele lui Stan Greavu-Dunăre, bibliograf originar din această zonă a țării.
 
La data de 6 august 1935, în localitatea Eforie Sud, când avea doar 50 de ani, George Vâlsan trecea în neființă.
 
Citește și:

134 de ani de la nașterea profesorului cu suflet dobrogean George Vâlsan, întemeietorul etnografiei moderne

 

#citeşteDobrogea 133 de ani de la naşterea lui George Vâlsan, fondator al etnografiei româneşti

 

 

#citeşteDobrogea „Cine cunoaşte Dobrogea o iubeşte pentru totdeauna!” George Vâlsan - 135 de ani de la naştere

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii