Ilarion Ciobanu, actorul care a copilărit la Constanța, la ceas comemorativ

 
Ilarion Ciobanu, singurul actor român care a activat numai în cinematografie, a venit pe lume într-o zi de 28 octombrie 1931, la Ciucur, județul Tighina (astăzi Ciucur – Mingir, raionul Cimșilia, Republica Moldova).
El și-a petrecut copilăria la Constanța, oraș de care se leagă și primele sale realizări artistice, în cadrul Teatrului de Stat al Armatei, secția Marină.
 
Până a ajunge să îmbrățișeze meseria de actor, Ilarion Ciobanu a avut și o carieră de rugbist, desfășurată în anii `50.
 
În acest sport și-a făcut debutul în anul 1948, jucând pentru Știința București. Ulterior, s-a transferat la Dinamo și ultimii ani 1959 – 1962) i-a petrecut la Progresul București.
 
În anul 1958 s-a înscris la Institutul de Artă Teatrală din București, dar nu a reușit să-și finalizeze studiile.
 
În 1961 a debutat în cinematografie, la vârsta de 30 de ani, în filmul „Setea”, în care a jucat alături de alte nume mari ale domeniului ca Ion Besoiu și Amza Pellea.
 
Tot în acel an, Ilarion Ciobanu a apărut și în filmul „Omul de lângă tine”, împreună cu Ștefan Ciubotărașu și George Calboreanu.
 
Au urmat apoi mai bine de 60 de filme în care el a primit rolul principal.


După 1989, Ciobanu a continuat să joace doar ocazional în pelicule precum „Crucea de piatră”, „Terente, regele bălților”, „Tancul” și „Bored”.
 
Când nu a mai fost în prim-planul camerei de filmat, Ilarion Ciobanu realiza scurtmetraje, majoritate premiate. Amintim aici de: „Ultimul cartuș” – premiul ACIN 1973; „Conspirația” – premiul ACIN 1973; „Departe de Tipperary” – premiul ACIN 1973; „Vremea zăpezilor” – premiul Mamaia 1966; „Răscoala” – premiul Mamaia 1966.
 
Ca actor, el a fost distribuit în filmele: „Lupeni 29” (1962), „Cartierul veseliei” (1965), „Subteranul” (1967), „Apoi s-a născut legenda” (1968), „K.O.” (1968), „Baltagul” (1969), „Asediul” (1971), „Nemuritorii” (1974), „Pe aici nu se trece” (1975), „Orașul văzut de sus” (1975), „Pentru patrie” (1978), „Rug și flacără” (1980), „O lume fără cer” (1981), „Bătălia din umbră” (1986), „Șobolanii roșii” (1990), „Tancul” (2003) etc.
 
La prima ediție a Festivalului Internațional de Film București, BiFEST (2004), Ilarion Ciobanu a primit Premiul de Excelență pentru contribuția sa în arta cinematografică.
 

Tot în 2004, Ion Iliescu, pe atunci președintele României i-a conferit artistului Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.
 
Ilarion Ciobanu s-a stins din viață pe 7 septembrie 2008, în București.
 
Sursă text: dicționar de personalități dobrogene vol. IV, wikipedia
 
Citește și:

Ilarion Ciobanu a asmuţit câinele pe elIlie Ioan, crainicul stadionului „Farul“, a jucat în „Toate pânzele sus“