In memoriam Dinu Adameșteanu, arheologul care și-a început cariera pe șantierul de la Histria
In memoriam Dinu Adameșteanu, arheologul care și-a început cariera pe șantierul de la Histria
24 Mar, 2025 17:00
ZIUA de Constanta
735
Marime text



- În 1939 a plecat la Roma, ca bursier al Școlii Române de acolo, înființată de Vasile Pârvan. Până în anul 1942 a învățat arheologia și istoria antică
- Dinu Adameșteanu a început munca de cercetător în anii 1936-1937, lucrând împreună cu profesorul Scarlat Lambrino la săpăturile de la Histria
Dinu Adameșteanu s-a născut într-o zi de 25 martie 1913, în comuna Toporu, județul Giurgiu, în familia preotului paroh Ion Adameșteanu.
Arheologul și-a început studiile la școala primară din Toporu, a continuat la Seminarul Central și Colegiul Național „Sf. Sava” din București și s-a înscris la Facultatea de Litere a Universității din București, fiind student în perioada 1933-1938.
În 1939 a plecat la Roma, ca bursier al Școlii Române de acolo, înființată de Vasile Pârvan. Până în anul 1942 a învățat arheologia și istoria antică.
Tot în Roma, la Facultatea de Litere, și-a luat licența în 1945 cu lucrarea „Izvoare antice referitoare la Dacia”.
Dinu Adameșteanu a început munca de cercetător în anii 1936-1937, lucrând împreună cu profesorul Scarlat Lambrino la săpăturile de la Histria. Aici a luat contact cu metoda fotografiei aeriene și și-a dat seama de avantajele acesteia pentru arheologie.
În anul 1939 a devenit membru al Școlii Române din Roma, în 1943 a fost numit bibliotecarul instituției și la finele anului 1949 a fost invitat să participe la săpăturile din Sicilia, lucrând pe șantierele arheologice din Siracussa și Lentini.
Datorită rezultatelor obținute pe șantierul din Sicilia cu ajutorul fotografiei aeriene, a fost chemat în 1961 la Roma de către Ministerul Educației Naționale al Italiei pentru a fonda noul institut „Aerofoteca”, pe care l-a condus până în 1964.
O preocupare majoră a lui Dinu Adameșteanu a constituit-o păstrarea și amenajarea de muzee în zonele în care el și-a desfășurat activitatea. Astfel, la Metaponto, a modificat Antiquarium-ul și a pus bazele unui nou muzeu. La Policoro a înființat un muzeu național, devenit prototip de instituție muzeală arheologică. De asemenea, a creat Muzeul Național de la Mefi în castelul Norman.
Dinu Adameșteanu a fost membru al unui mare număr de instituții științifice: „Socio della Romana Pontificia”, „Accademia di Archeologia Italiana”, „Deutsches Institut für Archeologie”, „Honorable Fellow of the British Society of Researches”, dar și membru de onoare al Academiei Române.
De-a lungul carierei, Dinu Adameșteanu primit următoarele distincții:
- Premiul Feltrinelli pentru arheologie al Accademia Nazionale dei Lincei – 1975
- Medalia de aur cu Diplomă Clasa I, din partea Ministerului Bunurilor Culturale și Ambientale – 1982
- Premiul „Una vita per la Lucania” al regiunii Basilicata – 1986
- Ordinul francez „Palmes Academiques”, distins cu Diploma de Onoare a Academiei Româno-Americane de Arte și Științe pe anul – 1986
- Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Ofițer „pentru deosebitele contribuții științifice la studierea limbii, civilizației și istoriei românești, pentru răspândirea acestor cunoștințe în Republica Italiană și pentru promovarea legăturilor tradiționale de prietenie dintre cele două națiuni” – 2003
Arheologul s-a stins din viață la data de 21 ianuarie 2004, în casa lui din Policoro.
La un an de la deces, Muzeul Național al Basilicatei (Potenza) a primit numele său.
Citește și:
Istoria Dobrogei Vasile Pârvan, arta de a scoate istoria din lutul țării
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii