In memoriam Elena Moțoc, una dintre fondatoarele Teatrului de Păpuși Constanța. „Mi-am iubit fiecare rol, indiferent dacă era un personaj pozitiv sau negativ”
In memoriam Elena Moțoc, una dintre fondatoarele Teatrului de Păpuși Constanța. „Mi-am iubit fiecare rol,-
Elena Moțoc s-a numărat printre membrii fondatori ai Teatrului de Păpuși Constanța și timp de două decenii ea a animat marionetele și a umplut de bucurie privirile spectatorilor
-
Ea a fost distribuită în peste 100 de roluri, toate fiind principale
-
Ea a fost sora Marietei Mihalcea, ele două împărtășind pasiunea pentru teatru și făcând carieră pe scena litoralului românesc
Elena Moțoc a venit pe lume la Constanța, în ziua de 24 iunie 1931.
A fost fiica lui Ștefan și a Anei Mihalcea, precum și sora Marietei Mihalcea, ele două împărtășind pasiunea pentru teatru și făcând carieră pe scena litoralului românesc.
Ea a terminat cele 12 clase la Liceul „Domnița Ileana” din Constanța.
Elena Moțoc s-a numărat printre membrii fondatori ai Teatrului de Păpuși Constanța și timp de două decenii ea a animat marionetele și a umplut de bucurie privirile spectatorilor.
Cariera Elenei Moțoc la Teatrul de Păpuși Constanța a început în anul 1956 și a durat până în 1976, când a ieșit la pensie. Totuși, actrița a continuat să lucreze pentru o perioadă fără a avea pretenția de a fi remunerată, dovedindu-și pasiunea pentru această meserie.
Ea a fost distribuită în peste 100 de roluri, toate fiind principale. Redăm câteva dintre acestea: Baba („Peștișorul de aur” de R. Alexandrescu, după Pușkin); Muck („Micul Muck” de T. Petcuț, după W. Hauff); Elefănțelul („Elefănțelul curios” de Vladicina, după R. Kipling); Ariciul („Ariciul albastru” de Al. Popescu); Fata babei („Fata babei și fata moșului” de I. Puiu Stoicescu, după I. Creangă); Mălina („Dulce ca sarea” de Alecu Popovici și Viniciu Gafița); Hangița („Băiatul și vântul” de N. Trandafilova); Împărăteasa („Albă ca zăpada” de M. Manoilescu, după frații Grimm); Marta („Spărgătorul de nuci” de V. Gavrilescu, după E.T.A. Hoffmann); Dădaca („O poveste oarecare, joacă-n cepe la intrare” de Maria Kownaka); Zmeurica („Ursuleții veseli” de M. Polinova); Păpușa („Șoricelul și păpușa” de Alecu Popovici) etc.
Piesele au fost regizate de Claudiu Cristescu, Francisca Mirișon, Kovacs Ildiko, Ștefan Lenkischi, Margareta Niculescu, Traian Ghițescu Ciurea, sau Irina Niculescu.
Înainte de a fi parte din colectivul Teatrului de Păpuși, Elena Moțoc a fost într-o trupă de actori amatori ai Casei de Cultură Constanța – secția teatru de păpuși.
Redăm mărturisirea pe care regretata actriță i-a făcut-o lui Anaid Tavitian:
„Teatrul mi-a adus foarte multe bucurii, multe împliniri. Fiecare rol pe care l-am jucat era o dedicație, o comunicare cu copii care veneau la spectacol. Se manifestau cu energie, fiind alături de personaje: sufereau și se bucurau odată cu ele. Noi, păpușarii constănțeni, am deschis porțile împărăției poveștilor pentru mii de copii din Constanța și Dobrogea.
Nu pot uita emoțiile pe care le aveam la fiecare premieră, emoții creatoare, care nu făceau altceva decât să ne ajute, să ne sensibilizeze, astfel încât totul să iasă bine. Mi-am iubit fiecare rol, indiferent dacă era un personaj pozitiv sau negativ. Încercam cât mai multe soluții de mânuire, mă străduiam, îmi îndrăgeam toate rolurile. Pot spune că, în 20 de ani, m-am identificat cu personajele mele. Teatrul a fost viața mea…”.
Elena Moțoc a decedat în anul 2011.
Citește și:
60 de ani de teatru de păpuși la Constanța Elena (Coca) Moțoc - „Noi, păpușarii constănțeni, am deschis porțile împărăției poveștilor pentru mii de copii”
Şase decenii de la înfiinţare Povestea mai puţin cunoscută a Teatrului de Păpuşi din Constanţa (I)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp