Iorgu Stoian, arheologul atras de epigrafia ruinelor de la Tomis și Histria

 
Iorgu Stoian s-a născut în localitatea Vârteju, județul Ilfov, la data de 22 august 1903.
 
El a urmat cursurile Facultății de Litere a Universității București, fiind specializat în filologie clasică, între anii 1925 – 1929.
 
Ulterior, Iorgu Stoian a aprofundat studiile în Franța (1932 – 1933) și Grecia (1933 – 1934).
 
În anul 1929, după terminarea studiilor universitare, Iorgu Stoian a devenit profesor secundar. El a predat și la universitate, fiind conferențiar în perioada 1948 – 1966 și apoi profesor din 1966 până în 1973, la catedra de arheologie și istorie veche universală a Facultății de Istorie, Universitatea București.
 
În paralel, Iorgu Stoian a fost colaborator științific pentru Institutul de Arheologie al Academiei Române, între anii 1966 – 1973.
 
Studiile sale au avut ca deosebit interes epigrafia ruinelor de la Tomis și Histria. El a luat parte la săpăturile arheologice de la Histria, unde a descoperit două edificii de proporții din perioada bizantină.
 
A lucrat neîntrerupt în timpul regimului comunist, deși unele dintre lucrările sale au fost pătate de amprenta ideologică.
 

Până la sfârșitul vieții, el a păstrat legătura cu comunitatea istorică francofonă pentru care a publicat câteva studii, traducând în paralel lucrări de specialitate de proveniență occidentală.
 
Iorgu Stoian a obținut în anul 1962 titlul de doctor în istorie al Universității București cu teza „Inscripțiile de la Tomis”.
 
Redăm câteva articole de referință ale activității arheologului:

 
Iorgu Stoian este autorul cărților: „Civilizația Egiptului Antic” (București, 1958); „Tomitana: Contribuții epigrafice la istoria Cetății Tomis” (București, 1962); „Istoria Greciei Antice în sec. V – IV î.e.n. (București, 1969, 1973); „Etudes Histriennes” (Bruxelles, 1972); „Istoria Greciei Antice (de la origini până la sfârșitul sec. VI î.e.n.)” (București, 1974); „Civilizația Greciei de la origini până la sfârșitul secolului VI” (București, 1974).
 
Citește și:
Dionisie Pippidi, cercetătorul atras de istoria Dobrogei și a grecilor din regiune