Născut la Constanța In memoriam teatrologul Ion Toboșaru

 
Ion Toboșaru s-a născut în anul 1930, pe 1 noiembrie, la Constanța.
 
În anul 1950 a absolvit Liceul „Dimitrie Cantemir” din București și tot în Capitală, a urmat cursurile Facultății de Filologie, secția Limbă și Literatură Română, din cadrul Universității București. Și-a desăvârșit studiile superioare în 1954.
 
În anii studenției, Ion Toboșaru i-a avut ca profesori pe Iorgu Iordan, Alexandru Rosetti, Alexandru Graur, Tudor Vianu, Zoe Dumitrescu Bușulenga.
 
În anul 1963, Ion Toboșaru obținea și doctoratul în filosofie, specialitatea Estetică.
 
În cursul carierei, Toboșaru a lucrat în învățământul superior, ținând cursuri de: estetică, estetica și teoria teatrului, teatrologie și spectacologie.
 
Ion Toboșaru a fost profesor titular și șef al catedrei de Estetică și Teatrologie (1968 – 2000), decan (1967 – 1970), prorector (1970 – 1974), conducător științific la doctorate (1968 – 1989).
 
În perioada 1965 – 1991 a participat la colocvii, reuniuni, sesiuni științifice, stagii de documentare în: Austria, Bulgaria, Canada, Cehoslovacia, Germania, Italia, Iugoslavia, Norvegia, Polonia, Suedia, SUA, Ungaria, URSS.
 

Ca afilieri, el a fost membru în: Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Teatrelor din România, Asociația Internațională a Criticilor de Teatru, ș.a.
 
Activitatea strâns legată de teatru se reflectă în volumele scoase de-a lungul vieții. Amintim aici de titlurile: „Estetica” (Bucuești, 1968), „Principii generale de estetică” (Cluj – Napoca, 1978), „Contururi teatrologice” (București, 1983), „Contururi spectacologice” (București, 1988) etc. El a scos de sub tipar și volume de poezii precum: „Autumnale” (Iași, 1985), „Ostrovul iubirii” (București, 1988), „Ducatul cedrilor de seară” (București, 1988), „Ești Tu azur învierii” (București, 1991), „Retorica iubirii” (București, 1993), „Tu, monolog liric” (București, 1993), „Somnul și plutirea învierii” (București, 1995), „Edenul selenelor veri” (București, 1995), „Corola sacrelor lumini” (București, 1997) etc.
 
Pentru realizările sale, Ion Toboșaru a primit: Premiul „I.L. Caragiale” al Academiei Române (1975), Premiul Național de Critică și Teatrologie acordat de Asociația Oamenilor de Artă din Instituțiile Teatrale și Muzicale (1981, 1986), Premiul de Critică și Teatrologie pentru întreaga activitate acordat de Uniunea Teatrală din România (UNITER) (1966); Premiul de Excelență pentru întreaga activitate acordat de Asociația Internațională a Criticilor de Teatru (2000) etc.
 
Ion Toboșaru s-a stins din viață la data de 16 decembrie 2016, la vârsta de 86 de ani.
 
Sursă text: Dicționar de personalități dobrogene, vol. IV

 
Citește și:
Evocare Constănțeanul Ion Toboşaru, Doctor Honoris Causa al Universităţii Ovidius, a plecat în stele