Originar din Constanța Romeo Alexandrescu, întruchiparea talentului în înclinației muzicale moștenite

 
Romeo Alexandrescu a venit la data de 7 iunie 1902 pe lume, în Constanța. A fost fiul lui Nicolae Alexandrescu – tehnician și al Minervei Gheorghiu – pianistă și violonistă, Romeo moștenind de la ea talentul și pasiunea muzicală.
 
El a terminat clasele primare în Constanța, iar liceul l-a făcut la „Gheorghe Lazăr” din București.
 
A continuat cu înscrierea la studiile universitare, prima dată alegând Facultatea de Litere, pe care a părăsit-o în 1924. Posesor al unei burse, Romeo Alexandrescu a plecat la Paris pentru a-și îmbogăți cultura muzicală, studiind la „Ecole normale de musique”. Printre profesorii pe care i-a avut se numără Nadia Boulanger (pian și contrapunct) și Paul Dukas (compozitor).
 
În anul 1930, constănțeanul s-a întors în țară, la București și a devenit membru al Societății Compozitorilor.
 
A profesat, pe rând, ca: profesor de pian la Conservatorul particular Egizzio Massini din București (1932 – 1934), profesor de teorie solfegiu la Conservatorul „Pro-Arte” din București (1936 – 1939), consilier artistic al Filarmonicii din București (1939 – 1945).
 
În carieră, Romeo Alexandrescu a susținut recitaluri de pian și concerte în țară și peste hotare, la diverse posturi de radio. A fost prezent în fața publicului din Italia (1937), Cehia (1938), Bulgaria (1941).
 
A colaborat cu publicații precum „Muzică și Poezie”, „Astra”, „Muzica”, „Rampa”, „Universul literar”, „Armonia”, „Musical Courier”, „Le Monde Musical”, „La Revue Musicale”, „Gazette Musicale”, pentru care a scris eseuri, evocări, articole, cronici muzicale, recenzii.
 
Printre creațiile sale se numără muzică de cameră – „Trio pentru două viori și pian”, „Trio pentru trei violoncele”, „Cântec de leagăn și romanță”; muzică pentru pian – „Muzicuța”, „Allegretto rustico”, „Allegro de concert”, „Patru miniaturi”.
 
Romeo Alexandrescu este și autorul volumelor: „Claude Debussy. Viața și opera” (București, Editura Muzicală, 1962); „Maurice Ravel. Viața și opera” (București, Editura Muzicală, 1964); „Gabriel Faure. Viața și opera” (București, Editura Muzicală, 1968); „Spicuiri artistice din trecut” (București, Editura Muzicală, 1970) și „Paul Dukas. Viața și opera” (București, Editura Muzicală, 1971).
 
În anul 1973, pianistul s-a stabilit în Brașov. A decedat în orașul de sub „Tâmpa” la data de 25 ianuarie 1976.
 
Sursă text: Dicționar de personalități dobrogene vol. IV
 
Citește și:
In memoriam Dan Iagnov, compozitorul melodiei „Când vine seara”, populară în cadrul Festivalului Mamaia și al altor șlagăre celebre