Pe scena Constanței „Eutopia“, un spectacol-eveniment care „strigă“ adevăruri despre viață, vechi de când lumea (galerie foto)
Pe scena Constanței: „Eutopia“, un spectacol-eveniment care „strigă“ adevăruri despre viață, vechi
12 Jun, 2017 00:00
ZIUA de Constanta
4480
Marime text
Un spectacol altfel, antrenant, viu, colorat, care „urlă“ adevăruri despre viață, vechi de când lumea, care pe unii îi fac să roșească. Totul la adăpostul comediei. Un spectacol de scos în lume, care te provoacă, te revoltă, te scandalizează, îți dă de gândit și de regândit. Un spectacol nerecomandat pudibonzilor, dar nici minorilor și nici celor care caută doar... divertisment.
Acestea sunt cele câteva cuvinte cu care s-ar putea caracteriza „Eutopia“, spectacolul pe care regizorul grec Yannis Margaritis l-a montat la Teatrul de Stat Constanța (TSC) plecând de la cinci dintre comediile lui Aristofan - „Acharnienii“,„Adunarea femeilor“, „Lysistrata“, „Pacea“ și „Plutos“ -, pe care le-a „topit“ într-un spectacol unitar mustind de adevăr, chiar dacă licențios pe alocuri, ca pe vremea faimosului autor elen.
„Eutopia“ impresionează, în primul rând, prin desfășurarea de forțe, aproape toți actorii și colaboratorii TSC fiind distribuiți în spectacol. Au invadat, ca la război, scena și sala, revendicându-și dreptul la opinie. Au cucerit publicul corurile, perfect sincronizate (mai ales în prima parte a spectacolului), cântând, dansând, pe o muzică foarte bine aleasă, ea însăși personaj, mișcându-se la unison, în fond niște bine conturate personaje colective. Spectacolul a avut momente de tensiune, de duioșie, de poezie, dar și momente de... proză și momente în care s-a râs pe rupte anunțându-le pe cele de crud adevăr, răscolitoare, definitorii pentru specia umană, oarbă la realitate, sedusă de mirajul banilor, al bogăției, orbecăind pe bâjbâite, învârtindu-se în cerc, condusă de un orb, în căutarea bogăției, a banilor, pentru a deveni un fel de rege Midas, bogați în aur, dar veșnic flămânzi. Totul pare să fi fost în zadar: și pacea așteptată de peste 30 de ani, și artificiile pacifiste ale Diceopolis, care-și obține pacea personală, și revolta femeilor, conduse de Lysistrata, care-și impun abstinența sexuală pentru a-și determina soții să lupte la război. Și cum să nu faci apologia sărăciei? Cum să nu inviți sărăcia în scenă, pentru a lua cuvântul și a-și striga adevărurile ca o Casandră niciodată luată în serios?
Pline de forță au fost și momentele de interacțiune între femei și bărbați, decorurile mobile (folosite și cu alte prilejuri) delimitând taberele beligerante care-și strigau, ținând steaguri în mână: „Vrem pace, nu război!“ - „La cratiță cu voi!“ - „Re-zis-tăm!“. În două tabere au fost împărțiți și spectatorii, „doamnele și domnișoarele, la dreapta, iar domnii și domnișorii, la stânga“, conform indicațiilor... regizorale primite încă de la intrarea în Teatru.
Iar la final, totul se transformă într-un teatru de umbre, o poveste despre el și ea, despre ei și ele, despre imponderabilitate, despre zbor, adevăr și visare.
Spectacolul „Eutopia“, după Aristofan, în regia lui Yannis Margaritis, a avut premiera sâmbătă, 10 iunie, o a doua reprezentație fiind programată duminică. Publicul îl va revedea pe 19 iunie, în deschiderea celei de-a II-a ediții a Festivalului „Miturile cetății“.
„Cetățenii“... „Eutopiei“ au fost întruchipați (în ordinea care apare pe afiș) de: Mirela Pană, Nina Udrescu, Luiza Martinescu, Alina Manțu, Maria Lupu, Laura Iordan Adrian, Georgiana Mazilescu, Cristina Oprean, Florina Stănculeț, Liliana Bărăscu, Georgiana Rusu, Oana Cercel, Diana Vieriu, Iulia Mihalcea, Liviu Manolache, Dan Cojocaru, Adrian Dumitrescu, Mihai Sorin Vasilescu, Iulian Enache, Nicodim Ungureanu, Marian Adochiței, Cosmin Mihale, Andrei Cantaragiu, Florentin Roman, Ionuț Rusu, Alexandru Iacov, Ionuț Alexandru și Răzvan Bănuț.
Scenografia a fost creată de Carmencita Brojboiu (asistent Lăcrămioara Dumitrașcu), muzica, de Dimitris Ikonomaki și coregrafia, de Eddie Lame, pregătirea muzicală fiind realizată de Inga Postolache. Toți merită aplauze!
Sursă foto: ZIUA de Constanța
Citește și:
Unul dintre marii regizori ai Greciei îl... aduce pe Aristofan la Constanța. „Eutopia“ lui Margaritis - încercarea de a ridica Constanța din „mediocritatea în care a fost ținută atâția ani“
Acestea sunt cele câteva cuvinte cu care s-ar putea caracteriza „Eutopia“, spectacolul pe care regizorul grec Yannis Margaritis l-a montat la Teatrul de Stat Constanța (TSC) plecând de la cinci dintre comediile lui Aristofan - „Acharnienii“,„Adunarea femeilor“, „Lysistrata“, „Pacea“ și „Plutos“ -, pe care le-a „topit“ într-un spectacol unitar mustind de adevăr, chiar dacă licențios pe alocuri, ca pe vremea faimosului autor elen.
„Eutopia“ impresionează, în primul rând, prin desfășurarea de forțe, aproape toți actorii și colaboratorii TSC fiind distribuiți în spectacol. Au invadat, ca la război, scena și sala, revendicându-și dreptul la opinie. Au cucerit publicul corurile, perfect sincronizate (mai ales în prima parte a spectacolului), cântând, dansând, pe o muzică foarte bine aleasă, ea însăși personaj, mișcându-se la unison, în fond niște bine conturate personaje colective. Spectacolul a avut momente de tensiune, de duioșie, de poezie, dar și momente de... proză și momente în care s-a râs pe rupte anunțându-le pe cele de crud adevăr, răscolitoare, definitorii pentru specia umană, oarbă la realitate, sedusă de mirajul banilor, al bogăției, orbecăind pe bâjbâite, învârtindu-se în cerc, condusă de un orb, în căutarea bogăției, a banilor, pentru a deveni un fel de rege Midas, bogați în aur, dar veșnic flămânzi. Totul pare să fi fost în zadar: și pacea așteptată de peste 30 de ani, și artificiile pacifiste ale Diceopolis, care-și obține pacea personală, și revolta femeilor, conduse de Lysistrata, care-și impun abstinența sexuală pentru a-și determina soții să lupte la război. Și cum să nu faci apologia sărăciei? Cum să nu inviți sărăcia în scenă, pentru a lua cuvântul și a-și striga adevărurile ca o Casandră niciodată luată în serios?
Antic și contemporan, atât de... actual
Spectacolul a avut și iruperi în registrul contemporan, introduse cu o aparentă subtilitate, ca un fel de scăpări regizorale și scenografice: „decorul“ lăsând să se vadă țevi roșii suspendate pe lateralele scenei, momente de grup imortalizate printr-o poză, făcută de unul dintre actanți, un personaj care a strigat tare „nu așa era replica“, un tutu de balerină, o crinolină stilizată sau pauza cerută chiar de personaje, dar mai ales comunicarea scenei cu publicul invitat să voteze pe principiul: „mâna sus cine e pentru; mâna sus pentru cine e împotrivă“.Pline de forță au fost și momentele de interacțiune între femei și bărbați, decorurile mobile (folosite și cu alte prilejuri) delimitând taberele beligerante care-și strigau, ținând steaguri în mână: „Vrem pace, nu război!“ - „La cratiță cu voi!“ - „Re-zis-tăm!“. În două tabere au fost împărțiți și spectatorii, „doamnele și domnișoarele, la dreapta, iar domnii și domnișorii, la stânga“, conform indicațiilor... regizorale primite încă de la intrarea în Teatru.
Iar la final, totul se transformă într-un teatru de umbre, o poveste despre el și ea, despre ei și ele, despre imponderabilitate, despre zbor, adevăr și visare.
Spectacolul „Eutopia“, după Aristofan, în regia lui Yannis Margaritis, a avut premiera sâmbătă, 10 iunie, o a doua reprezentație fiind programată duminică. Publicul îl va revedea pe 19 iunie, în deschiderea celei de-a II-a ediții a Festivalului „Miturile cetății“.
„Cetățenii“... „Eutopiei“ au fost întruchipați (în ordinea care apare pe afiș) de: Mirela Pană, Nina Udrescu, Luiza Martinescu, Alina Manțu, Maria Lupu, Laura Iordan Adrian, Georgiana Mazilescu, Cristina Oprean, Florina Stănculeț, Liliana Bărăscu, Georgiana Rusu, Oana Cercel, Diana Vieriu, Iulia Mihalcea, Liviu Manolache, Dan Cojocaru, Adrian Dumitrescu, Mihai Sorin Vasilescu, Iulian Enache, Nicodim Ungureanu, Marian Adochiței, Cosmin Mihale, Andrei Cantaragiu, Florentin Roman, Ionuț Rusu, Alexandru Iacov, Ionuț Alexandru și Răzvan Bănuț.
Scenografia a fost creată de Carmencita Brojboiu (asistent Lăcrămioara Dumitrașcu), muzica, de Dimitris Ikonomaki și coregrafia, de Eddie Lame, pregătirea muzicală fiind realizată de Inga Postolache. Toți merită aplauze!
Sursă foto: ZIUA de Constanța
Citește și:
Unul dintre marii regizori ai Greciei îl... aduce pe Aristofan la Constanța. „Eutopia“ lui Margaritis - încercarea de a ridica Constanța din „mediocritatea în care a fost ținută atâția ani“
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii