Școlit la Constanța Lupu Dinescu și povestea marinarului care a căzut la datorie

 
Lupu Dinescu s-a născut într-o zi de 19 decembrie 1921, în București, din părinții Stelian și Simioana.
 
A fost fratele mai mic al Anicăi Dinescu – medic de laborator și fratele mai mare al lui Gheorghe Dinescu – medic radiolog.
 
Lupu Dinescu a început studiile la Școala „Titu Maiorescu” din Capitală (1928-1932), iar apoi s-a mutat la Liceul „Cantemir Vodă” (1932-1940). În ultimii doi ani de studii, Lupu Dinescu a urmat Secția de matematică – real.
 
Tot spre sfârșitul perioadei de licean, viitorul marinar a participat la un curs de navomodele. Mai târziu, avea să participe la competiții de profil din Herăstrău cu unele machete de nave.
 
În anul 1940, Lupu Dinescu și-a lăsat în urmă orașul natal și a venit la Constanța, unde s-a înscris la Școala Navală (era un împătimit al marinei, pe lângă pasiunea pentru literatură, muzică clasică, operă și chitară).
 
El termina Școala Navală în 1942, cu media 8.36, fiind situat pe locul 14 din 49 în clasamentul mediilor.
 
Escadrila de Distrugătoare din Constanța este sinonimă cu startul carierei marinărești. A fost ofițer cu artilerie antiaeriană în statul major al N.M.S. „Regele Ferdinand”, comandat de locotenent-comandorul Eugen Săvulescu, unde şi-a desfăşurat activitatea până la 5 septembrie 1944, când distrugătoarele au fost arestate și dezarmate de sovietici. 
 

Pe urmă, Lupu Dinescu a intrat în slujba Comandamentului Marinei Militare, care se găsea dislocat în Periș, județul Ilfov.
 
La 28 noiembrie 1944 a fost numit comandant al Secţiei a II-a Şalupe Dragoare, formată din şalupele nr. 12 şi 14, la Grupul de Dragaj Fluvial din Turnu Severin, cu care a luat parte la acțiunile de dragaj pe Dunăre în campania din Vest.
 
Cum și-a pierdut viața Lupu Dinescu
 
Aflate la km 652,500, la 27 decembrie 1944 șalupele de dragaj magnetic nr. 12 și 14, sub comanda aspirantului Lupu Dinescu, pornesc să execute ultima pasă a zilei. Cele două șalupe executaseră deja zece pase de dragaj.
 
Tot în acea zi, la ora 19.30, dragoarele navigau bord la bord, șalupa 14 în tribordul șalupei 12, având la remorcă șlepul magnetizat „Someș”. Echipajul executa ultima pasă, dar în acel moment, o mină a explodat și a aruncat șalupele în aer, acestea scufunzându-se în Dunăre.

 
Lupu Dinescu, alături de alți doi subofițeri și șapte marinari, au murit înecați.
 
Familia a fost înștiințată de dispariția fiului și fratelui lor la începutul anului 1945:
 

 
Prin Înaltul Decret Regal nr. 3230 din 11 noiembrie 1946, Lupu Dinescu a fost decorat post-mortem cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a cu spade şi avansat la gradul de locotenent post-mortem.
 
Începând cu 31 iulie 1991, în semn de prețuire, în memoria sa dragorul maritim 25 din Divizionul 146 Nave Minare-Deminare îi poartă numele.
 
Citește și:
Lumea marinarilor Singurul ofițer de marină căzut la datorie pe frontul de Vest. In Memoriam Lupu Dinescu (galerie foto)