„Virgil Coman avea darul de a ne uni și de a crea legături“

A ars ca o torță, nu a știut să spună „Nu“, nu și-a pus sănătatea pe primul loc, iar inima lui mare în care încăpeau și prieteni, dar și străini a încetat să bată pe 5 august 2016, la o lansare de carte. Nici măcar nu avea 43 de ani. Urma să-i împlinească abia în ajunul Crăciunului. Este vorba despre regretatul șef al Serviciului Județean Constanța al Arhivelor Naționale, dr. Virgil Coman. 

La un an de la trecerea sa la cele veșnice, câțiva dintre foștii săi colaboratori s-au întâlnit vineri, 11 august, în aula „Adrian Rădulescu“ a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), pentru a-l evoca pe marele dispărut.

„Ne-am adunat aici puțini din foarte mulții prieteni ai lui Virgil Coman“, a spus gazda manifestării, dr. Lavinia Dumitrașcu. Într-adevăr, la cât de mulți prieteni și colaboratori a avut Virgil Coman și la cât de mulți cercetători și oameni de cultură i-au solicitat ajutorul, sala ar fi trebuit să fie arhiplină.

Cei care au înfruntat canicula au ales să nu uite ajutorul primit și au făcut așa cum făcea odinioară Virgil Coman, atunci când îi punea pe primul loc pe cei care îi cereau ajutorul.

Printre cei puţini care au sfidat canicula, fără să se teamă pentru propria sănătate, s-a aflat și istoricul și profesorul dr. Ion Bitoleanu, care a împlinit în luna iunie 81 de ani.

„Arhivele Statului din Constanţa mi-au fost câțiva ani a doua casă (...) Atât de mult am fost legat de Virgil Coman, încât mi-am zis că ar fi un păcat să nu vin aici“, a spus prof. dr. Bitoleanu.

„Virgil Coman a fost umărul pe care am plâns și pe care m-am bucurat (...) El a murit pentru că a muncit foarte mult, el a murit pentru că noi i-am cerut poate mult prea mult, iar el s-a sacrificat și poate că a murit și din cauza asta“, a spus Lavinia Dumitrașcu.

„Numele lui Virgil Coman se înscrie în elita intelectuală a ultimilor ani ai Constanței“

„Eu am fost cel care l-am pregătit pentru a intra la facultate. Era extrem de doritor să intre la Facultatea de Istorie“, și-a amintit prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, care a evocat ceea ce regretatul om de cultură a făcut pentru Dobrogea în calitate de istoric. „Ar fi putut face foarte multe lucruri în continuare. Păcat că viața lui s-a stins într-un moment în care nimeni poate nu se aștepta (...) Îi vom simţi lipsa, dar rămân cărțile, familia, copiii lui, iar numele lui Virgil Coman se înscrie în elita intelectuală a ultimilor ani ai Constanței“, a spus istoricul constănţean.

Printre cei care au luat cuvântul pentru a evoca personalitatea lui Virgil Coman s-a aflat şi dr. Robert Stănciugel, cel care a organizat la București, pe 3 august, la Clubul Ţăranului Român, masa rotundă „Adevăruri despre noi / ADN VI - Un român meglenit, Dr. Virgil Coman“.


Dr. Corina Apostoleanu, directorul Bibliotecii Judeţene Constanţa „Ioan Roman“, a vorbit despre rigoarea ştiinţifică a lui Virgil Coman, despre atenţia la detalii, despre energia sa debordantă, dar şi despre profesionalismul cu care se implica în proiectele editoriale.

Medicul şi profesorul universitar dr. Vasile Sârbu a amintit de golul pe care moartea lui Virgil Coman l-a lăsat în instituţiile constănţene şi în inimile celor care l-au cunoscut. Totodată, cunoscutul chirurg constănţean a explicat, din punct de vedere medical, „misterul“ prin care om tânăr, de nici 43 de ani, aparent sănătos, poate să moară. „Virgil Coman era un hipertensiv“, a spus dr. Vasile Sârbu. „Noi avem datoria să scoatem Dobrogea din conul de umbră. Tipologia Virgil Coman trebuie să o cultivăm. Trebuie să preluăm modelul Virgil“, a subliniat prof. univ. dr. Vasile Sârbu.

„Gelu (n.r. - Virgil Coman) era un om care nu refuza. Am mai întâlnit un astfel de om care nu ştia să refuze, academicianul Florin Constantiniu. (...) Gelu Coman ar fi putut merge pe urmele lui Adrian Rădulescu, o personalitate a Constanţei, din punct de vedere istoric-сultural. A făcut mult pentru Constanţa. Şi Gelu, dacă i-ar mai fi dat Dumnezeu un răgaz de 15-20 de ani, cred că ar fi ajuns la nivelul de prestigiu al lui Adrian Rădulescu. Este o părere pur personală. (...) Eu îl păstrez în inima mea cu o figură luminoasă, ca pe un om bun, foarte bun la suflet, cu o gândire aleasă şi gata oricând să fie de ajutor cuiva“, a spus prof. univ. dr. Tasin Gemil. 

Au mai luat cuvântul, pentru a-l evoca pe regretatul om de cultură, directorul Muzeului de Artă Constanţa, dr. Doina Păuleanu, prof. univ. dr. Stoica Lascu, cercetătorul dr. Laura Stancu, de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.), șeful împuternicit al Arhivelor constănţene, dr. Constantin Cheramidoglu, fostul coleg de facultate al lui Virgil Coman, cercetătorul dr. Sorin Marcel Colesniuc, Marian Saragea, arheologul dr. Gheorghe Papuc, Cristian Cealera şi Valentin Coman.


„Virgil Coman avea darul de a ne uni și de a crea legături“, a conchis dr. Lavinia Dumitrașcu.

În cadrul întâlnirii s-a vorbit şi despre necesitatea unui volum omagial închinat lui Virgil Coman. Evocarea de vineri seară s-a desfășurat sub genericul „Un an fără Virgil Coman...“.

Sursă foto: ZIUA de Constanța

Citeşte şi: 

Vineri, la Muzeul de Istorie Constanța. Invitație la masa rotundă „Un an fără Virgil Coman...“ 

In memoriam. Ne lipseşti tare mult, OM bun! Un an fără Virgil Coman...

O galerie de artă purtând numele lui Virgil Coman se va deschide, în curând, în pasajul pietonal de la Tomis (galerie foto) 

Ziua Internațională a Arhivelor, marcată și la Constanța printr-o expoziție itinerantă in memoriam Virgil Coman (galerie foto)

UPDATE13. Panică la o lansare de carte. A murit directorul Serviciului Judeţean al Arhivelor Constanţa, Virgil Coman (galerie foto)