Atenţie, constănţeni! Impozitul/taxa pe clădiri se va calcula prin aplicarea cotei de 0,1%, însemnând o majorare de 25% a impozitului pentru locuinţe (documente)

Primăria Municipiului Constanţa şi Serviciul Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local (SPITBVL) au lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2018.

În continuarea materialului, vă vom arăta cum, potrivit proiectului de hotărâre privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2018, vor creşte cu 20% şi impozitele/taxele pe clădiri datorate de persoanele fizice pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile anexă prin aplicarea unei cote de 0,1% (în 2017, cota aplicată a fost de 0,08%). 

Impozitul pe clădiri rezidenţiale şi clădiri anexă se majorează cu 20% în zona A 

În anul 2017, constănţenilor care locuiesc la bloc sau la casă le-a fost calculat impozitul pe clădire datorat de persoanele fizice pentru proprietăţi prin aplicarea cotei de 0,08% asupra valorii impozabile a clădirii. În proiectul de hotărâre privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2018, propunerea făcută de specialiştii Serviciului de Taxe şi Impozite este ca pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexe aflate în proprietatea persoanelor fizice impozitul/taxa pe clădiri se va calcula prin aplicarea cotei de 0,1%, ceea ce va însemna, în final, o majorare cu 25% a acestui impozit.
 
În plus, pentru constănţenii care locuiesc în zona A a municipiului, identificată ca zonă centrală, valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m2: clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic - 720 - 1.200 de lei; clădire cu pereţi exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic - 240 - 360 de lei; în cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau la mansardă utilizate ca locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D - 75% din suma care s-ar aplica clădirii; în cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D - 50% din suma care s-ar aplica clădirii.
 
Majorarea cu 20% a valorilor impozabile pentru clădirile pentru clădirile situate în zona A a municipiului este contestată de unii constănţeni care au studiat proiectul de buget. Aceştia susţin că operaţiunea de adiţionare, de adăugare ca supliment, se poate realiza doar la cote, nu şi la valori de impozit, aşa cum ar fi procedat Serviciul Public de Impozite şi Taxe încă din 2011. De asemenea, cotele adiţionale pot fi aplicate doar în cazul în care impozitele locale sunt stabilite prin cote procentuale, iar autoritatea deliberativă nu poate modifica sau stabili o altă valoare impozabilă a construcţiilor decât cea prevăzută în Codul Fiscal (consultaţi tabelul corespondent din Codul Fiscal!).
 
Pentru 2018, cota adiţională de până la 20% privind impozitul pe clădirile situate în zona A a municipiului ale persoanelor fizice trebuie aplicată la cota de 0,1% de impozitare, prevăzută de art. 251, alin.1 Cod Fiscal, şi nu prin modificarea valorilor impozabile ale clădirilor stabilite de art. 251, alin. 3 Cod Fiscal, mai susţin constănţenii care ne-au reclamat această stare de fapt.
 
Totodată, cota adiţională suplimentară la cota de 0,1% putea fi stabilită legal doar printr-un articol distinct în cuprinsul hotărârii de Consiliu Local sau măcar în anexa nr. 1, arătându-se, totodată, potrivit legii, criteriile ce au condus la concluzia că pentru zona A a municipiului cota de impozitare a clădirilor se impune a fi majorată.

Pentru locuinţele din zona B, C şi D, majorarea este tot de 25% 

Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, situată într-una dintre zonele B, C şi D ale municipiului Constanţa, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m2: clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic - 600 şi 1.000 de lei; clădire cu pereţi exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic - 200 şi 300 de lei; în cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D - 75% din suma care s-ar aplica clădirii.
 
Valoarea impozabilă a clădirii, stabilită conform prevederilor art. 2 şi art. 3, se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea acesteia cu coeficientul de corecţie corespunzător.
 
Constanţa este localitate de rangul I, iar coeficienţii pe zone de reşedinţă sunt următorii: zona A - 2,50; zona B - 2,40; zona C - 2,30 şi zona D - 2,20. În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de trei niveluri şi opt apartamente, coeficientul de corecţie prevăzut la alin.(1) se reduce cu 0,10.

Se acordă scutire la impozitul/taxa pe clădiri pentru: 

(1) Clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, cu excepţia încăperilor cu destinaţie nerezidenţială sau în care se desfăşoară activitate economică.

(2) Clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţii
neguvernamentale şi întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale.
(3) Clădirile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţile fără
scop lucrativ.
(4) Clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public.
(5) Clădirile retrocedate potrivit art. 1, alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public.
(6) Clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public.
(7) Clădirea nouă cu destinaţie de locuinţă, realizată în condiţiile Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi clădirea cu destinaţie de locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul înstrăinării clădirii, scutirea de impozit nu se aplică noului proprietar al acesteia.
(8) Clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau corespunzător cotei-părţi

pentru clădirea deţinută în coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3, alin. (1), lit. b) şi art. 4, alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia încăperilor cu destinaţie nerezidenţială sau în care se desfăşoară activitate economică.
(9) Clădirile deţinute de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, cu excepţia încăperilor cu destinaţie nerezidenţială sau în care se desfăşoară activitate economică.
 
Pentru clădirile neîngrijite situate în intravilanul localităţii, impozitul se majorează cu până la 500%. Criteriile de încadrare a clădirilor în această categorie sunt prevăzute în hotărârea Consiliului Local de aprobare a acestora.

Bonificaţie. Pentru plata cu anticipaţie a tuturor obligaţiilor către bugetul local până la data de 31 martie 2018, persoanelor fizice li se acordă o bonificaţie de 10% la impozitul pe clădiri.
 
În secţiunea „Documente“ regăsiţi proiectul de hotărâre privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2018, dar şi o comparaţie între anii 2017 şi 2018, din care reiese clar majorarea cotei de impozitare pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, de la 0,08 la 0,1%.
 
Citeşte şi:
 
Proteste ale asociaţiilor profesionale 
În 2016, Făgădău a renunţat să mărească impozitele pentru clădirile nerezidenţiale aparţinând medicilor, avocaţilor, executorilor sau arhitecţilor. Anul viitor vor exploda! (documente)