BOR limitează accesul ierarhilor Sfântului Sinod la Arhiepiscopia Tomisului, ÎPS Teodosie i-a chemat pe reprezentanții Bisericii Ortodoxe Bulgare la pomenirea eroilor, la Mircea-Vodă (DOCUMENT)

Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, va oficia sâmbătă, 02 noiembrie 2024, slujba de pomenire a eroilor români și bulgari, alături de reprezentanții Bisericii Ortodoxe Bulgare, însă potrivit hotărârilor Sfântului Sinod, înaltul prelat nu se va bucura de prezența ierarhilor din alte eparhii.
 
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit, printre altele, în şedinţa de lucru din 25 octombrie 2024, ca Înaltpreasfnţitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, „să nu mai fie invitat la Sfinte Liturghii organizate în alte eparhii, şi nici ierarhii Sfântului Sinod să nu mai accepte invitaţii în Arhiepiscopia Tomisului, până când înaltul prelat nu va respecta practica euharistică panortodoxă şi hotărârea sinodală nr. 63o din 17 februarie 2011 referitoare la citirea Moliftelor Sfântului Vasile cel Mare”, se arată în documentul Patriarhiei Române.
 
Conform programului anunțat de către Arhiepiscopia Tomisului, sâmbătă, 02 noiembrie 2024, ÎPS Teodosie, de la ora 6:00, va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.
 
De la ora 11:00, împreună cu reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Bulgare, va oficia slujba de pomenire a eroilor români și bulgari la Cimitirul Internațional de Onoare de la Mircea-Vodă (Gară). La eveniment vor participa delegați ai armatei și ambasadei Bulgariei în România, ai autorității locale, ai Asociației Cultul Eroilor Constanța și ai Asociației Veteranilor de război Constanța.
 
De la ora 21:15, va fi oficiat Acatistul Învierii Domnului la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.
 
Amintim că potrivit unui document al Patriarhiei Române, ÎPS Teodosie a intrat în atenția Sfântului Sinod, după ce într-un referat al Cancelariei s-a precizat că, în ultima perioadă de timp, s-au constatat mai multe situaţii de indisciplină în care unii clerici din alte eparhii, mai precis hirotoniţi în Arhiepiscopia Tomisului şi în Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, îşi desfăşoară activitatea necanonic, nestatutar şi neregulamentar pe teritoriul Arhiepiscopiei Bucureştilor.
 
Fiul duhovnicesc al Arhiepiscopiei Bucureștilor, hirotonit diacon în Catedrala eparhială din Constanța

 
Un caz special este cel din ziua de 5 august 2024, când la Sectorul administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor s-a primit cererea dlui. IOAN-VALENTIN DAMASCHIN, domiciliat în str. Viilor nr. 25 din satul Creţeşti, comuna Vidra, judeţul Ilfov, de desfiere din Arhiepiscopia Bucureştilor. Din respectiva solicitare şi din referatul Sectorului administrativ¬bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor reies următoarele:

-              dl. IOAN-VALENTIN DAMASCHIN are vârsta de 34 de ani şi, în calitate de fiu duhovnicesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a fost student al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul" a Universităţii din Bucureşti, fără a finaliza însă studiile de licenţă;
-              în ziua de joi, 1 august 2024, dl. IOAN -VALENTIN DAMASCHIN, deşi este fiu duhovnicesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a fost hirotonit diacon în Catedrala eparhială din Constanţa de către Înaltpreasfinţitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, pentru o unitate de cult din Arhiepiscopia Tomisului;
-              în ziua de luni, 5 august 2024, dl. IOAN-VALENTIN DAMASCHIN, hirotonit diacon în Arhiepiscopia Tomisului, a solicitat calitate de laic (sic!) desfierea din Arhieffiscopia Bucureştilor, pe motivul relocării sale in Cipru, adică într-o altă Biserică Ortodoxă autocefală.
 
Constatându-se această tentativă de fraudare a modalităţii statutare de transfer a clericilor din Biserica Ortodoxă Română în altă Biserică Ortodoxă autocefală, Cancelaria Sfântului Sinod i-a transmis Înaltpreasfinţitului Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, adresa Preasfinţitului Părinte Episcop vicar patriarhal VARLAAM PLOIEŞTEANUL, Secretarul Sfântului Sinod, prin care se solicita ierarhului tomitan explicaţii referitoare la hirotonia dlui. IOAN-VALENTIN DAMASCHIN, fiu duhovnicesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor, ca diacon în Arhiepiscopia Tomisului (adresa nr. 9043 din 4 septembrie 2024).
 

Înaltpreasfinţitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, a răspuns la această solicitare prin adresa nr. 296 din 13 septembrie 2024, prin care formula următoarele explicaţii:

-              „hirotonia în Arhiepiscopia Tomisului a teologului IOAN-VALENTIN DAMASCHIN, fiu duhovnicesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor, s-a făcut pe motivul că acesta a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Constanţa şi a locuit „vreme îndelungată" în Constanţa, precum şi potrivit unei interpretări personale a hotărârii sinodale nr. 861 din 9 februarie 2023;
-              s-a exprimat „sincera părere de rău pentru situaţia de indispoziţie generată de hirotonia misionară care a avut loc fără intenţia de a încălca principiul înfierii duhovniceşti, cu bună-credinţă şi pe temeiul canonic al locului consfinţit de către Sfântul Sinod";
-              s-a dispus la nivelul Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Tomisului o cercetare amănunţită a situaţiei părintelui, cu evidenţierea responsabilităţilor administrative, canonice şi duhovniceşti ce se impun, fără a se comunica însă rezultatul acesteia”.
 
Privitor la acest răspuns se constată că, în fapt, punctul de bază al justificărilor formulate de Înaltpreasfinţitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, este o interpretare subiectivă şi tendenţioasă a hotărârii sinodale nr. 861 din 9 februarie 2023 şi că, până în prezent, nu s-a comunicat la Cancelaria Sfântului Sinod rezultatul cercetării amănunţite a situaţiei dlui. IOAN-VALENTIN DAMASCHIN.

Însă, este mai mult decât evident că modul de înţelegere şi interpretare a hotărârii sinodale nr. 861 din 9 februarie 2023 de către Arhiepiscopul Tomisului este total eronat, întrucât respectiva hotărâre sinodală face referire exclusiv la situaţiile clericilor caterisiţi, care doresc să solicite Sfântului Sinod iertarea după o perioadă suficientă de pocăinţă şi îndreptare petrecută după caterisire într-o eparhie, iar pentru situaţiile în care un Chiriarh hirotoneşte un teolog dintr-o altă eparhie, fără încuviinţarea ierarhului de la care provine candidatul, hotărârea sinodală nr. 5698 din 21 iulie 2021 a stabilit că respectivul Chiriarh „va fi trimis în judecata Consistoriului Arhieresc Prim, iar hirotonia va fi nulă" (punctul 2 lit. e).
 
Doi angajați SRI, hirotoniți preoți de Teodosie și Galaction!
 
Totodată, din sesizările primite s-a constatat că, pe teritoriul Arhiepiscopiei Bucureştilor, există diferite cazuri şi situaţii de clerici hirotoniţi înArhiepiscopia Tornisului sau în Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, care slujesc necanonic, nestatutar şi neregulamentar. Dintre aceştia, unii au început în ultima perioadă să îndrăznească să solicite înfierea în Arhiepiscopia Bucureştilor, deşi nu îndeplinesc condiţille statutare şi regulamentare, precum şi cele stabilite prin hotărâri sinodale, şi anume:

- pr. ION DANIEL ŞOOS, hirotonit în anul 2019 diacon pe seama Catedralei Sf Petru şi Pavel din Constanţa şi apoi preot misionar pe seama Parohiei „Viile" din judeţul Constanţa, care de fapt lucrează la Şcoala Gimnazială „Anton Pann" din oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, transferat în anul 2016 fără dreptul de a mai reveni în Arhiepiscopia Bucureştilor;

-              cazul pr. IONUŢ DUMITRU, hirotonit diacon şi 27 aprilie 2024 şi preot în 2 mai 2024 pe seama Catedralei Sf. Petru şi Pavel din Constanţa, angajat laic la Serviciul Român de Informaţii, Garnizoana Bucureşti, care a solicitat nestatutar să slujească în capela militară, fără a susţine însă examenul de promovare în clerul militar;
 
-              cazul pr. EMANUEL-ROBERT BARANGA, hirotonit diacon şi preot în anul 201.9 pe seama Parohiei Crângu din Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, angajat laic la Serviciul Român de Informaţii, Garnizoana Bucureşti, care a solicitat nestatutar să. slujească în capela militară, fără a susţine însă examenul de promovare în clerul militar;
-              protos. CALIST (CRISTIAN) IONESCU Şi fratele său protos. SPIRIDON (ŞTEFAN) IONESCU, hirotoniţi diaconi şi preoţi pe seama Catedralei Sf. Petru şi Pavel din Constanţa, şi apoi hirotesiţi protosingheli, locuiesc şi işi desfăşoară activitatea în prezent în localitatea lor natală, şi anume în oraşul Breaza din judeţul Prahova.
 
O altă situaţie de indisciplină din Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, care a afectat grav imaginea întregii Bisericii Ortodoxe Române prin mediatizarea ei la nivel naţional, este situaţia preotului Nicu CHIRIŢĂ, fost vicar eparhial, care, în ziua de 8 august 2024, a fost reţinut pentru 24 de ore şi apoi plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile la solicitarea Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din Inspectoratul de Poliţie Judeţean Teleorman, întrucât este cercetat într-un dosar penal, fiind acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi delapidare prin care a provocat un prejudiciu total de peste 4.900.000 de lei, ambele infracţiuni fiind comise în formă continuată.
 
Hirotoniri necanonice la Constanța și Alexandria
 
În concluzie, se poate constata că, deşi disciplina canonică, statutară şi sinodală privitoare la hirotonie este foarte clar stabilită canonic, statutar şi regulamentar, iar Sfântul Sinod a luat mai multe hotărâri în acest sens, există în continuare situaţii în care inaltpreasfinţitul Părinte 'TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, şi Preasfinţitul Părinte GALACTION, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, nu o respectă, hirotonind în continuare necanonic, nestatutar şi neregulamentar teologi din alte eparhii fără acordul Chiriarhului lor sau hirotonind teologi care nu îndeplinesc toate condiţiile legale, statutare şi sinodale privitoare la hirotonie. Mulţi dintre aceştia nu rămân în eparhiile pentru care au fost hirotoniţi, adică în Arhiepiscopia Tomisului sau în Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, ci îşi desfăşoară activitatea necanonic, nestatutar şi neregulamentar pe teritoriul Arhiepiscopiei Bucureştilor. Din analiza respectivelor cazuri de indisciplină rezultă că există următoarele situaţii concrete:

-              unii teologi sau chiar studenţi la Facultăţile de Teologie Ortodoxă doresc să fie hirotoniţi cât mai repede şi cu orice preţ, făcând pentru aceasta apel la practici necanonice şi nestatutare, printre care cea mai întâlnită este aceea de a merge într-o altă eparhie unde, uneori chiar şi prin simonie (corupţie), sunt hirotoniţi fă ră a se respecta statutul de fiu duhovnicesc al celui hirotonit sau/şi rară a se ţine cont de condiţifie canonice şi statutare pe care trebuie să le îndeplinească cel care urmează a fi hirotonit;
-              unii tineri, care merg la studii la o Facultate de Teologie Ortodoxă dintr-o altă eparhie decât cea de la care au primit binecuvântarea (acordul scris) Chiriarhuhri pentru a studia, doresc să fie hirotoniţi cât mai repede şi cu orice pret, solicitând şi fiind hirotoniti necanonic şi nestatutar în eparhia unde studiază;
- unii teologi sau chiar studenţi la Facultăţile de Teologie Ortodoxă doresc să fie hirotoniţi cât mai repede şi cu orice preţ pentru a putea pleca apoi în afara ţări spre a sluji fie în eparhii ortodoxe române, fie în alte Biserici Ortodoxe autocefale.
 
Se cer liste cu toți cei hirotonisiți de cei doi ierarhi, domiciliați în București, Ilfov sau Prahova
 
Prin urmare, pentru identificarea unei soluţii pastorale pentru această problemă, este necesar ca cele două eparhii să transmită la Cancelaria Sfântului Sinod lista celor care au fost hirotoniţi în ultimii 5 ani în Arhiepiscopia Tomisului şi în Episcopia Alexandriei Teleormanului şi care nu au domiciliul în respectivele eparhii, ci pe teritoriul Arhiepiscopiei Bucureştilor, adică în Bucureşti, in judeţul Ilfov sau in judeţul Prahova.
 
ÎPS Teodosie și Episcopul Alexandriei, sancțiuni cu avertismente și dojeni
 
Se precizează în document şi faptul că ambii ierarhi menţionaţi anterior au fost deja sancţionaţi de Sfântul Sinod cu avertisment tocmai pentru nerespectarea prevederilor canonice, statutare şi regulamentare, precum şi a celor stabilite prin hotărâri sinodale, şi anume:
 
- în şedinţa din 29 februarie 2024, „Sfântul Sinod a aprobat ca, potrivit art. 5C lit. a din Regulamentul autorităţilor canonice disciplinare şi al instanţelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, Inaltpreasfinţitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, să fie sancţionat cu dojană sinodală scrisă (avertisment sinodal scris) pentru încălcarea ordinii statutare a Bisericii şi tulburarea păcii din viaţa Bisericii şi a societăţii, prin acte de răzvrătire, indisciplină şi presiune publică," (punctul 2 a1 hotărârii sinodale nr. 1744/2024);
- în şedinţa din 9 februarie 2023, „Sfântul Sinod a aprobat ca, potrivit art. 5C lit. a din Regulamentul autorităţilor canonice disciplinare şi al instanţelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, Preasfinţitul Părinte GALACTION, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, să fie sancţionat cu dojană sinodală verbală (mustrare) pentru nerespectarea repetată a prevederilor statutare şi a hotărârilor sinodale" (punctul 7 al hotărârii sinodale nr. 503/2023).
 
Hirotonisirea clericilor pentru alte eparhii poate fi pedepsită cu caterisirea!
 
Potrivit Sfintelor Canoane, episcopul are dreptul de a hirotoni clerici doar pentru eparhia sa (can. 35 ap., 2 II ecum., 13 şi 22 Antiohia, 15 Sardica) şi că, în situația în care un episcop ar îndrăzni să hirotonească clerici pentru o altă eparhie, fără acordul Chiriarhului respectivei eparhii, sancţiunea prevăzută este aceea de caterisire atât a episcopului care a săvârşit hirotonia, cât şi a celui hirotonit (can. 35 ap., 13 şi 22 Antiohia, 1.5 Sardica).
 
Chiriarhul „hirotoneşte clerici şi se îngrijeşte de ocuparea la timp a parohiilor vacante”
 
În Statutul pentru organizarea şifuncţionarea Bisericii Ortodoxe Române este prevăzut că, „în eparhia sa, Chiriarhul exercită întreaga slujire în comuniune cu Sfântul Sinod" (art. 86 alin. i) şi, prin urmare, în eparhia sa, Chiriarhul „hirotoneşte clerici şi se îngrijeşte de ocuparea la timp a parohiilor vacante, cu respectarea prevederilor canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti" (art. 88 alin. 13). „Preoţii şi diaconii slujitori se recrutează dintre doctorii, absolvenţii de masterat şi licenţiaţii facultăţilor de teologie, specializarea Teologie pastorală, care au susţinut examenul de capacitate preoţească" (art. 1.23 alin. 1). „Preoţi şi diaconii sunt nunţi la parohie de Chiriarh, într-o şedinţă. a Permanenţei Consiliului eparhial, cu respectarea prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti" (art. 1.23 alin. 2). „Nmnirea şi transferarea preoţilor şi a diaconilor la parohii se fac prin concurs" (art. 123 alin. 3). „in situaţii misionare urgente din mediul urban sau rural, Chiriarhul poate numi sau transfera, fără concurs, un preot într-un post vacant" (art. 124 alin. 5). Totodată, „personalul clerical şi neclerical din mănăstiri, de la catedralele episcopale, arhiepiscopale, mitropolitane şi patriarhale se numeşte direct (fără concurs) de către Chiriarhi" (art. 125 alin. 3). „Pentru a putea fi candidaţii la posturile de preot şi diacon trebuie să corespundă condiţiilor canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti" (art. 123 alin. 4). „La începerea activităţii pastorale în unitatea pentru care a fost numit, personalul bisericesc primeşte din partea Chiriarhului o decizie prin care se reglementează drepturile şi îndatoririle ce-i vor reveni" (art.1.23 alin. 7).
 
În document se menţionează că, în şedinţa din 21 iulie 2021, Sfântul Sinod a aprobat ca obligatorii, pentru săvârşirea hirotoniilor în slujirea de diacon şi de preot în Biserica Ortodoxă'. Română, următoarele principii fundamentale:
-              „Chiriarhul poate săvârşi hirotonii de diacon şi de preot doar pentru parohii şi mănăstiri din eparhia pe care o păstoreşte şi doar după aprobarea prealabilă a Permanenţei Consiliului eparhial potrivit prevederilor statutare" (punctul 2 lit. a din hotărârea sinodală nr. 5698/2021);
-              „cel care urmează să fie hirotonit trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:
-              să fie licenţiat în Teologie Pastorală sau cel puţin absolvent (cu atestat) de Seminar teologic;
- să corespundă condiţillor canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti;
-              să nu aibă impedimente canonice la hirotonie;
-              să fie recunoscut ca fiu duhovnicesc al eparhiei şi să aibă domiciliul şi locuinţa în eparhia în care va fi hirotonit" (punctul 2 lit. b din hotărârea sinodală nr. 5698/2021);
-              „hirotonia în slujirea de diacon sau de preot trebuie făcută pe un post clerical şi salarizat, existent în schema de funcţii şi personal a eparhiei, fiind interzisă hirotonia de clerici 'imbisericiti (neincadraţi)" (punctul 2 d din hotărârea sinodală nr. 5698/2021.);
-              „ierarhul care va hirotoni un candidat aparţinând altei eparhii decât cea pe care o păstoreşte, fără încuviinţarea ierarhului de la care provine candidatul, va fi trimis în judecata Consistoriului arhieresc prim, iar hirotonia va fi declarată nulă" (punctul 2 lit. e din hotărârea sinodală nr. 5698/2021).
În cadrul aceleiaşi şedin-ţe de lucru, „Sfântul Sinod a solicitat tuturor ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române o atenţie sporită în ceea ce priveşte disciplina canonică, sinodală şi statutară a hirotoniilor" (punctul 3 din hotărârea sinodală nr. 5698/2021).
in şedinţa din 16 decembrie 2021, „Sfântul Sinod a hotărât să reamintească faptul că ierarhii şi clericii au îndatorirea de a respecta cu fidelitate prevederile canonice, statutare, regulamentare şi hotărârile sinodale referitoare la relaţia dintre autonomia eparhială şi unitatea eclezială din Biserica Ortodoxă Română şi că, în caz contrar, vor fi sancţionaţi pentru neascultare şi indisciplină conform.
Sfintelor Canoane şi prevederilor statutare şi regulamentare" (punctul 3 al hotărârii sinodale nr.11.449/2021).
 
Ierarhii care nu respectă prevederile canonice pot fi sancţionaţi pentru neascultare şi indisciplină
 
În şedinţa din 17 februarie 2022, Sfântul Sinod, după ce a analizat mai multe situaţii problematice din unele eparhii, a hotărât să reamintească iarăşi faptul că „ierarhii au îndatorirea de a respecta cu fidelitate prevederile canonice, statutare, regulamentare şi hotărârile sinodale şi că, în caz contrar, vor fi sancţionaţi pentru neascultare şi indisciplină conform Sfintelor Canoane şi prevederilor statutare şi regulamentare” (punctul 6 al hotărârii sinodale nr. 966/2022).
 
ÎPS Teodosie, luat în vizor și pentru recitarea Moliftelor Sfântului Vasile cel Mare
 
O altă situaţie publică de nerespectare a hotărârilor sinodale este aceea în care inaltpreasfinţitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, în cadrul Sfintei Liturghii, în special în timpul pregătirii pentru primirea Sfintei impărtăşanii sau după, recită pe de rost slujba Moliftelor Sfântului Vasile cel Mare. Astfel, nu doar că se creează o stare de tulburare a slujbei Sfintei Liturghii, care pune în dificultate mai ales pe ierarhii co-slujitori (care de altfel i-au şi semnalat ierarhului tomitan că ceea ce face este necanonic), dar se şi hicalcă flagrant practica euharistică panortodoxă, precum şi punctul 7 al hotărârii sinodale nr. 63o din 17 februarie 2011, prin care Sfântul Sinod a hotărât că:
 
„pentru a se evita excesele străine de duhul credinţei şi al bunei-cuviinţe pastorale, precum şi practicile dăunătoare unităţii liturgice, săvârşite cu ostentaţie sau din motive pecuniare, ÎPS şi PS chiriarhi vor adresa clerului îndrumarea pastorală şi duhovnicească de a respecta rânduiala citirii Moliftelor Sfântului Vasile cel Mare în zile de post, în cazuri individuale şi, după caz, în legătură cu Taina Sfântului Maslu, atunci când bolnavul solicită, această rânduială trebuind să fie insoţită de post şi spovedanie, atât din partea clericilor, cât şi a credincioşilor. in cadrul îndrumărilor respective se va preciza cu limpezime că citireaMoliftelor Sfântului Vasile cel Mare în noaptea trecerii dintre ani este o practică regională (mai ales în sudul ţării) neaprobată. de Sfântul Sinod, inexistentă în alte zone ale ţării şi mai ales în practica altor Biserici Ortodoxe surori".
 
Binecuvântarea candidaților neconformi, la posturi didactice din Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanţa
 
O altă situaţie publică în care Arhiepiscopul Tomisului nu respectă hotărârile sinodale este aceea a acordării binecuvântării pentru candidaţi la posturile didactice din Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanţa, care nu îndeplinesc condiţiile stabilite sinodale.
Astfel, în Procedura de acordare şi de retragere a avizului scris (binecuvântării) al Chiriarhului pentru desfăşurarea de activităţi în 'învăţământul religios şi teologic, aprobată prin hotărârea sinodală nr. 13.879 din 16-17 decembrie 2014, s-a hotărât că:
„pentru posturile de conferenţiar universitar şi profesor universitar la specializarea Teologie Pastorală, precum şi pentru funcţiile de conducere şi reprezentare, care presupun un impact special privind nu numai imaginea Facultăţii, ci şi a Bisericii — în egală măsură —, sunt admişi doar candidaţi clerici, care să facă dovada filiaţiei duhovniceşti şi ascultării faţă de Chiriarh, în vederea prevenirii pericolului laicizării instituţiilor de învăţământ teologic. De la acest criteriu, doar Sinodul mitropolitan, la propunerea Chiriarhului, poate da dispensă, în situaţii extraordinare, bine justificate prin memorii individuale detaliate, care vor ilustra prestigiul ştiinţific excepţional, în paralel cu motivaţia reală a imposibilităţii temporare/perpetue a hirotoniei" (art. 21 alin. 2).
 
Deşi hotărârea sinodală nr. 13.879/2014 este foarte clară, în anul 2019, Înaltpreasfinţitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, a decis să nu o respecte şi i-a acordat dlui. lector univ. dr. CRISTIAN VASILE PETCU, mirean nehirotonit, binecuvântarea pentru a candida pe un post de conferenţiar universitar la disciplina Drept bisericesc, post didactic pe care îl ocupă şi în prezent în cadrul Departamentului de Teologie Practică al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Constanţa. De asemenea, dl. CRISTIAN VASILE PETCU a primit în anul 2023 şi binecuvântarea ierarhului tomitan pentru a participa la examenul de abilitare în domeniul Teologie, specializarea Drept bisericesc, fiind în prezent abilitat să coordoneze teze de doctorat la această disciplină.
 
Conferențiarul Cristian Vasile Petcu, pe calea religiei, de la Facultatea de Teologie, la politică
 
În plus, deşi mai multe hotărâri sinodale interzic clericilor, precum şi conferenţiarilor universitari şi profesorilor universitari din Facultăţile de Teologie (care trebuie să fie clerici) să candideze la alegerile europarlamentare din partea partidelor politice (cf. hotărârilor sinodale nr. 1676 din 6 martie 2008, nr. 1844 din 25 februarie 2016, nr. 6970 din 21 iulie 2020 şi nr. 1731 din 29 februarie 2024), dl. CRISTIAN VASILE PETCU, conferenţiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanţa, a candidat la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 din partea Partidului România Mare, fiind înscris în lista de candidaţi ai acestui partid, la poziţia nr. 4, listă care a fost validată de Biroul Electoral Central şi care a figurat pe buletinele de vot pentru alegerile europarlamentare din anul 2024.
 
Mănăstirea Văcăreștii Noi din Lumina, pe persoană fizică!
 
O altă situaţie în care Arhiepiscopia Tomisului nu respectă prevederile statutare este aceea privitoare la pretenţia nestatutară că Mănăstirea Văcăreştii Noi din localitatea Lumina, judeţul Constanţa, iniţiată în anul 2020 fără consultarea Arhiepiscopiei Bucureştilor şi sfinţită în 22 septembrie 2024, ar fi succesoarea de drept a Mănăstirii Văcăreşti din Bucureşti, care a fost demolată de autorităţile comuniste în anul 1986. Pentru aceasta, Arhiepiscopia Tomisului a organizat în ziua de 7 septembrie 2024 un simpozion naţional intitulat „Mănăstirea Văcăreşti: aşezământ cultural de sinteză, între drama trecutului şi renaşterea de astăzi", care, în viziunea organizatorilor, „marchează 30o de ani de la sfinţirea bisericii Mă năstirii Văcăreşti (24 septembrie 1.724) şi îşi propune articularea unei radiografii actuale a istoriei şi a importanţei edificiului religios în conştiinţa românească, sub nota recuperării acelui dens şi unic patrimoniu spiritual şi cultural pe care 1-a reprezentat".
 
Mai clar, în cuvântul său la acest simpozion, protos. IUSTIN DĂNILĂ, stareţul Mănă stirii Văcăreştii Noi, a precizat că „Mănăstirea Văcăreşti, în ciuda distrugerii ei de către regimul comunist, a stat constant ca mărturie peste veacuri a acestei sinteze româneşti, o sinteză care unifică conştiinţa de neam, spiritualitatea creştină, arta religioasă şi energia renaşterii. Astăzi, la trei secole de la sfinţirea bisericii Mănăstirii Văcăreşti, memoria edificiului bucureştean se articulează concret în construcţia avansată a Mănăstirii Văcăreştii Noi, în acelaşi tipar arhitectural genuin".
 
În acest sens, se precizează că, „în cazul desfiinţării unei unităţi de cult sau a unei biserici fundaţionale, proprietatea asupra întregului ei patrimoniu se transmite unităţii de cult superioare ierarhic ce va dispune de acesta cu titlu de proprietar al respectivului patrimoniu bisericesc" (art. 175 din Statut). Prin urmare, este evident că statutar succesoarea de drept a Mănăstirii Văcăreşti din Bucuresti este Arhiepiscopia Bucureştilor.
 
Sfințire cu fast, fără binecuvântarea Patriarhului României
 
Totodată, la sfinţirea Mănăstirii Văcăreştii Noi din ziua de 22 septembrie 2024 Înaltpreasfinţitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, a invitat 5 (cinci) ierarhi străini din alte Biserici Ortodoxe autocefale, si anume: Înaltpreasfinţitul Părinte GHEORGHE, Mitropolitul de Guinea, din Patriarhia Alexandriei, Înaltpreasfinţitul Părinte Iacovos, Mitropolitul de Mytilene, din Biserica Ortodoxă a Greciei, si Înaltpreasfinţitul Părinte IAcov, Mitropolitul de Durostorum, din Patriarhia Bulgariei, Preasfinţitul Părinte DIMITRIOS, Episcop de Safita, din Patriarhia Antiohiei, Preasfinţitul Părinte MACARIE de Glavinitsa, Episcopul vicar al Mitropoliei de Ruse, din Patriarhia Bulgariei, fără a solicita însă binecuvântarea Patriarhului României asa cum este prevăzut sinodal.
Reamintim că, în şedinţa sa de lucru din 19 mai 2011, Sfântul Sinod a hotărât că, „in cazul invitării unor ierarhi străini ortodocsi sau din alte Biserici, precum si a reprezentanţilor unor organisme intercreştine si interreligioase internaţionale, Chiriarhul organizator, în consultare cu mitropolitul locului, va solicita în scris binecuvântarea Patriarhului României, informând despre eveniment si despre numele si programul oaspetelui din străinătate. Numai după aceea Chiriarhul organizator va putea adresa invitaţia respectivă, precizând în mod expres că are binecuvântarea Patriarhului României" (punctul 4 al hotărârii sinodale nr. 3200/2011).
 
Teodosie Q&A, în contradicție cu hotărârile sinodale
 
O altă situaţie publică de nerespectare a hotărârilor sinodale este aceea în care inaltpreasfinţitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, oferă răspunsuri la tot felul de întrebări formulate spontan de ascultători în cadrul emisiunii săptămânale „Cuvântul Ierarhului. Dialog duhovnicesc cu IPS TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului" de la Radio Dobrogea, care sunt apoi preluate de media naţională şi care creează un număr mare de reacţii si solicitări de clarificări din partea credincioşilor formulate de obicei către Patriarhia Română. De multe ori, ierarhul tomitan oferă răspunsuri pentru probleme care ţin fie de viaţa privată a oamenilor şi care pot fi discutate de credincioşi cu duhovnicul lor pentru a primi sfaturi personalizate, fie de chestiuni de interes naţional. in acest sens, în şedinţa de lucru din 4 iulie 2023, Sfântul Sinod a hotărât următoarele:
reaminteşte faptul că, în funcţie de competenţele proprii în materia exprimării punctului de vedere al Bisericii, sunt mai multe paliere de responsabilitate în Biserica Ortodoxă Română, şi anume:
a.           la nivelul eparhiei, reacţia Biroului de comunicaţii şi relaţii cu publicul, prin purtătorul de cuvânt al eparhiei, trebuie să fie cât mai adecvată urgenţei impuse de un subiect de interes local sau regional, motiv pentru care purtătorul de cuvânt are îndatorirea de a se consulta în prealabil cu vicarul eparhial sau/şi cu consilierul eparhial de resort;
b.            la nivel mitropolitan, pot fi exprimate puncte de vedere de către purtătorul de cuvânt al mitropoliei doar pe baza hotărârilor Sinodului mitropolitan;
c.             la nivelul Patriarhiei Române, reacţia Centrului de presă Basilica, prin purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, trebuie să fie cât mai adecvată urgenţei impuse de un subiect de interes naţional, motiv pentru care purtătorul de cuvânt are îndatorirea de a se consulta în prealabil cu Consiliul director al Centrului de presă Basilica sau, în cazuri de extremă urgenţă, cel puţin cu Episcopul vicar patriarhal delegat;
d.            Patriarhul României, atunci când reacţiile la un comunicat de presă sunt receptate negativ în societate şi/sau produc reacţii dăunătoare Bisericii, poate formula precizări menite a aduce pacea socială şi a reaminti hotărârile Sfântului Sinod sau poziţia Bisericii Ortodoxe în respectiva problemă;
e.            Sfântul Sinod se pronunţă doar când tematica nu a mai fost analizată şi soluţionată până atunci de către Biserică sau când se impun nuanţări ori explicitări completive faţă de hotărâri sinodale anterioare" (punctul i al hotărârii sinodale nr. 6w6/2o23);
-              „reaminteşte faptul că ierarhii, clericii şi mirenii au îndatorirea de a respecta cu fidelitate prevederile canonice, statutare şi regulamentare şi hotărârile sinodale referitoare la responsabilitatea şi disciplina comunicăr" in Biserica Ortodoxă Română., şi că, 'in caz contrar, vor fi sancţionaţi pentru neascultare şi indisciplină. conform Sfmtelor Canoane şi prevederilor statutare şi regulamentare" (punctul 5 al hotărârii sinodale nr. 6106/2023);
-              „solicită ierarhilor, clericilor, monahilor şi credincioşilor mireni să dea dovadă de mai multă responsabilitate în comunicarea publică şi le reaminteşte faptul că., in măsura care gestionează mijloace proprii de comunicare virtuală. (facebook, youtube, instagram, grupuri de whatsapp sau de telegram etc.), ei au următoarele îndatoriri:
a.            trebuie să se exprime întotdeauna cu eleganţa, responsabilitatea şi sobrietatea specific creştine, fără atacuri la persoană, echilibrat şi constructiv;
b.            când formulează puncte de vedere proprii, acest lucru trebuie să rezulte explicit şi clar în sensul marcării respectivei postări ca opinie personală şi folosirii unui stil adecvat (ex. „părerea mea este ..."), iar dacă exprimă o poziţie deja formulată de către Biserică pe o anumită chestiune, trebuie să citeze cu acurateţe textul aprobat" (punctul 6 al hotărârii sinodale nr. 6106/2023).
 
Alte exemple de „așa nu”
 
În final, este menţionată şi situaţia unor clerici, care după ce s-au retras din slujirea clericală, se comportă în continuare ca fiind clerici, susţinând că ei de fapt s-ar fi retras doar din funcţiile lor administrative. Un astfel de caz este cel al fostului preot EMILIAN PRODAN din Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, care, după ce a obţinut aprobarea ca să se retragă din slujirea clericală, a aderat la o comunitate pseudo¬ortodoxă numită „Biserica Ortodoxă a Muntenegrului", susţinând că el este în continuare preot şi că, de fapt, el a solicitat doar să se retragă din funcţia administrativă de paroh.
În acest sens, este precizat că, în Statutul pentru organizarea şi functionarea Bisericii Ortodoxe Române, este stabilit astfel:
„cererile de retragere pentru totdeauna din activitatea clericală a preoţilor şi diaconilor se aprobă de către Chiriarh prin Decizie chiriarhală, în care se precizează că solicitantul a redevenit laic" (art. 134 alin. 4).
Această reglementare indică faptul că este vorba despre „o caterisire la cerere în procedură simplificată" a clericului care a constatat că are impedimente pentru slujirea preoţească sau a săvârşit abateri sancţionabile prin caterisire. Faptul că în respectivul text expresia de „retragere pentru totdeauna din activitatea clericală" nu este explicitată în sensul de caterisire, creează posibilitatea ca unii clerici perfizi să pretindă eronat că ei de fapt s-ar fi retras doar din funcţiile lor administrative nu şi din slujirea clericală. Prin urmare, rezultă ca necesar completarea acestui alineat 4 al art. 1.34 din Statut astfel:
„cererile de retragere pentru totdeauna din activitatea clericală a preoţilor şi diaconilor se aprobă de către Chiriarh prin Decizie chiriarhală, în care se precizează că solicitantul a redevenit laic, adică are aceleaşi efecte eclesiale ca şi caterisirea".
 
Hotărârile Sfântului Sinod
 
În urma discuţiilor în plen, la propunerea Comisiei pastorale, monahale şi sociale, Sfântul Sinod a hotărât:
 
1.            ia act cu mâhnire de faptul că, deşi disciplina canonică, statutară şi sinodală privitoare la hirotonie este foarte clar stabilită canonic, statutar şi regulamentar, iar Sfântul Sinod a luat mai multe hotărâri în acest sens, Inaltpreasfmţitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, şi Preasfinţitul Părinte GALACTION, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, nu o respectă, hirotonind în continuare necanonic, nestatutar şi neregulamentar teologi din alte eparhii rară acordul Chiriarhului lor sau hirotonind teologi care nu îndeplinesc toate condiţiile legale, statutare şi sinodale privitoare la hirotonie, şi că mulţi dintre aceştia nu rămân în eparhiile pentru care au fost hirotoniţi, adică în Arhiepiscopia Tomisului sau în Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, ci îşi desfăşoară activitatea necanonic, nestatutar şi neregulamentar pe teritoriul Arhiepiscopiei Bucureştilor;
2.            aprobă ca, deoarece hirotonia ca diacon în Arhiepiscopia Tomisului a teologului IOAN-VALENTIN DAMASCHIN, fiu duhovnicesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor, ,,s-a făcut necanonic, nestatutar şi neregulamentar de către Inaltpreasfinţitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, şi, potrivit punctului 2 din hotărârea sinodală nr. 5698 din 21 iulie 2021, respectiva hirotonie este nulă, clericul IOAN-VALENTIN DAMASCHIN să fie trimis în judecata Consistoriului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor cu propunerea de destituire din slujirea clericală sau de caterisire, iar inaltpreasfinţitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, să nu mai săvârşească vreo lucrare liturgică. (Sfinte Taine şi ierurgii) pe teritoriul Arhiepiscopiei Bucureştilor până când nu va arăta pocăinţă şi îndreptare prin respectarea prevederilor canonice, statutare, regulamentare şi a hotărarilor sinodale.
3.            solicită Înaltpreasfinţitului Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, şi Preasfinţitului Părinte GALAC'TION, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, să transmită la Cancelaria Sfântului Sinod, până în ziua de vineri, 15 noiembrie 2024, lista celor care au fost hirotoniţi în ultimii 5 (cinci) ani în Arhiepiscopia Tomisului şi în Episcopia Alexandriei şi Teleormanului şi care nu au domiciliul în respectivele eparhii, ci pe teritoriulArhiepiscopiei Bucureştilor, adică în Bucureşti, in judeţul Ilfov sau in judeţul Prahova;
4.            aprobă ca Înaltpreasfnţitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, să nu mai fie invitat la Sfinte Liturghii organizate în alte eparhii, şi nici ierarhii Sfântului Sinod să nu mai accepte invitaţii în Arhiepiscopia Tomisului, până când Înaltpreasfinţitul Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, nu va respecta practica euharistică panortodoxă şi hotărârea sinodală nr. 63o din 17 februarie 2011 referitoare la citirea Moliftelor Sfântului Vasile cel Mare;
5.            solicită Înaltpreasfinţitului Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, explicaţii referitoare la nerespectarea hotărârii sinodale nr. 13•879 din 16-17 decembrie 2014 prin faptul că a acordat dlui. lector univ. dr. CRISTIAN VASILE PETCU, mirean nehirotonit, binecuvântarea pentru a candida pe un post de conferenţiar universitar la disciplina Drept bisericesc, post didactic pe care il ocupă şi în prezent, precu.m şi referitoare la nerespectarea hotărârilor sinodale nr. 1676 din 6 martie 2008, nr. 1844 din 25 februarie 2016, nr. 697o din 21 iulie 2020 şi nr. 1731 din 29 februarie 2024 prin faptul că. dl. CRISTIAN VASILE PETCU, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanţa, a candidat la alegerile europarlamentare din partea Partidului România Mare, fiind înscris în lista de candidaţi ai acestui partid, la poziţia nr. 4, listă care a fost validată de Biroul Electoral Central şi care a figurat pe buletinele de vot pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024;
6.            solicită Înaltpreasfinţitului Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, explicaţii referitoare la pretenţia nestatutară exprimată de reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului că Mănăstirea Vacăreştii Noi din localitatea Lumina, judeţul Constanţa, initiată. în anul 2020 fără. consultarea Arhiepiscopiei Bucureştilor şi sfinţită în 22 septembrie 2o24, ar fi, contrar art. 175 din Statutul pentru organizarea funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, succesoarea de drept a Mănăstirii Văcăreşti din. Bucureşti, care a fost demolată de autorităţile comuniste în anul 1986;
7.            solicită Înaltpreasfintitului Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, explicaţii referitoare la faptul că, la sfinţirea Mănăstirii Văcăreştii Noi din ziua de 22 septembrie 2024, a invitat 5 (cinci) ierarhi străini din alte Biserici Ortodoxe autocefale, şi anume: inaltpreasfinţitul Pkinte GHEORGHE, Mitropolitul de Guinea, din Patriarhia Alexandriei, inaltpreasfinţitul Părinte IACOVOS, Mitropolitul de Mytilene, din Biserica. Ortodoxă a Greciei, şi inaltpreasfinţitul Părinte IACOV, Mitropolitul de Durostorum, din Patriarhia Bulgariei, Preasfmţitul Părinte DIMITRIOS, Episcop de Safita, din PatriarhiaAntiohiei, Preasfinţitul Părinte MACARIE de Glavinitsa, Episcopul vicar al Mitropoliei de Ruse, din Patriarhia Bulgariei, fără a solicita însă binecuvântarea Patriarhului României, aşa cum este prevăzut prin punctul 4 al hotărârii sinodale nr. 3200/2011;
 
8.            solicită inaltpreasfmţitului Părinte TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, explicaţii referitoare la faptul că, prin răspunsurile oferite la întrebări formulate spontan de ascultători în cadrul emisiunii săptămânale ',Cuvântul Ierarhului. Dialog duhovnicesc cu IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului" de la Radio Dobrogea, creează un număr mare de confuzii urmate de solicitări de clarificare din partea credincioşilor adresate Patriarhiei Române;
9.            aprobă completarea alineatului 4 al art. 134 din Statutul pentru organizarea şifuncţionarea Bisericii Ortodoxe Române astfel:
„cererile de retragere pentru totdeauna din activitatea clericală a preoţilor şi diaconilor se aprobă de către Chiriarh prin Decizie chiriarhală, în care se precizează că solicitantul a redevenit laic, adică are aceleaşi efecte eclesiale ca şi caterisirea";
10. recomandă ierarhilor să manifeste o atenţie deosebită în ceea ce priveşte respectarea disciplinei canonice, statutare şi regulamentare, precum şi a hotărârilor sinodale privitoare la hirotonie în eparhiile pe care le păstoresc.
 
ÎPS Teodosie, trimis în judecată de DNA
 
Reamintim că ÎPS Teodosie este cercetat și în dosarul penal cu indicativul 243/36/2024, în care procurorii Direcției Naționale Anticorupție Constanța l-au trimis în judecată, pentru presupusa săvârșire infracțiunii de cumpărare de influență. În același dosar a fost deferit justiției și Ilie Petre, consilier în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, acesta fiind suspectat de complicitate la cumpărare de influență.
 
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 1128/VIII/3 din 5 decembrie 2023, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
 
PETRESCU TEODOSIE, arhiepiscop al Tomisului (funcționar public în sensul legii penale), pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență,
 
P.I., consilier în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență.
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
 
În luna iulie a anului 2023, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitatea menționată mai sus, ar fi promis unui om de afaceri (martor în cauză) suma de 160.000 lei, reprezentând un procent de 20% din suma de 800.000 lei, pe care acesta din urmă ar fi trebuit să o obțină pentru Arhiepiscopia Tomisului, în urma folosirii influenței pe care ar fi afirmat că ar fi avut-o asupra funcționarilor cu drept de decizie în această privință din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte. Suma de 800.000 lei ar fi urmat să fie utilizată pentru finanțarea unor lucrări de construcție ori reabilitare a unităților de cult aflate în subordinea Arhiepiscopiei Tomisului.
 
În contextul menționat mai sus, inculpatul P.I. i-ar fi comunicat omului de afaceri modalitatea în care urma să intre în posesia banilor promiși (160.000 lei) respectiv prin încheierea de către Arhiepiscopia Tomisului cu societatea martorului a unui contract de consultanță fictiv.
 
 
Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Contactat pentru mai multe detalii în legătură cu decizia Sfântului Sinod, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Adrian Agachi, acesta ne-a îndrumat să luăm legătura cu părintele Mircea Cristian Pricop, reprezentantul Biroului de Presa al Arhiepiscopiei Tomisului.
 
Facem precizarea că preotul Pricop nu a răspuns nici mesajelor și nici apelurilor telefonice.
 
În măsura în care Biroului de presă al eparhiei Tomisului va avea un punct de vedere pe marginea deciziei Sfântului Sinod, o vom prelua pentru informarea cititorilor ZIUA de Constanța.
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Slujbă cu uși închise, la Catedrala „Sfinții Petru și Pavel” din Constanța! ÎPS Teodosie a rostit Molitfele Sfântului Vasile cel Mare. Ce spune Sfântul Sinod (VIDEO)