Cine l-a readus pe Radu Mazăre în vizorul DNA. Totul despre angajaţii pe care primarul Constanţei nu i-a suspendat (documente + rechizitoriu)

Radu Ştefan Mazăre, edilul-şef al municipiului, este, mai nou, cercetat şi pentru abuz în serviciu, deoarece nu ar fi dispus suspendarea din funcţiile publice pe care le deţineau în cadrul Primăriei Constanţa a patru persoane judecate alături de el în celebrul Dosar al Retrocedărilor din Constanţa. Cei patru sunt Constantin Racu (fost director al Direcţiei Administraţie Publică), Ramona Daniela Dospinescu (directorul Direcţiei Patrimoniu), Ion Marica (directorul Direcţiei Tehnic Investiţii) şi Nora Alina Chircă (consilier juridic). În cauza mai sus precizată, magistraţii au reţinut în sarcina lor infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, fals intelectual, în formă continuată, şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. În acest context, ZIUA de Constanţa prezintă averile celor patru persoane, traiectoriile profesionale, precum şi afacerile clădite în jurul lor, în ultimii ani.    
 
De menţionat că infracţiunea de abuz în serviciu a fost reţinută în sarcina lui Radu Mazăre de Andrei Bodean, procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Constanţa, în dosarul în care îl cercetează deja pe primar pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, pentru două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dar şi pentru infracţiunea de stabilire, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând autorităţii publice, în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora.

 A renunţat de bunăvoie la fotoliul de director în Primărie

 În urmă cu exact un an, în februarie 2014, Constantin Racu a demisionat din funcţia de director al Direcţiei Administraţie Publică Locală din cadrul Primăriei municipiului Constanţa. De atunci, Racu a devenit consilierul personal al primarului Radu Mazăre, funcţie pe care, cu ani în urmă, a ocupat-o şi fostul secretar de stat Valentin Răducu Preda. Locul lui Racu la şefia direcţiei a fost preluat de Irina Pânzariu.
Născut pe 23 iunie 1957, în comuna Cogealac, fiul lui Dumitru şi al Ilenei, Racu s-a făcut cunoscut şi remarcat ca fiind un om important al echipei Mazăre, alături de care lucrează de multă vreme. În anul 2009, la venirea sa în Primăria Constanţa, Constantin Racu era perceput ca fiind un personaj adus în instituţie chiar de Radu Mazăre. Potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul Primăriei Constanţa în anul 2009, averea directorului Direcţiei Administraţie Publică Locală din Primăria Constanţa se rezuma doar la un apartament. Suprafaţa acestuia, modul şi anul dobândirii nu sunt menţionate în document. Am aflat, din declaraţiile ulterioare, că apartamentul are o suprafaţă de 65 de metri pătraţi. Totodată, Constantin Racu menţiona că nu deţine bijuterii sau obiecte de artă. Unica sa investiţie se rezuma la deţinerea a 1% dintre acţiunile SC Practic Center SA.

 90.000 de euro din alte active producătoare de venituri nete

 Din declaraţia de avere mai aflăm că Racu a obţinut două împrumuturi, de la CEC, în anul 2002 şi 2007, în valoare de 470.000 de lei, datorie pe care ar trebui să o achite până în anul 2022, respectiv 2020. Situaţia financiară a directorului Racu nu pare a fi chiar roz, venitul său pe anul fiscal 2008 fiind de numai 55.121 de lei. În anul 2009, venitul a fost şi mai mic - 47.590 de lei. Din 2011, apare un alt venit salarial, al soţiei, Elena, de 12.972 (probabil lei), de la SC Ter Leasing. Potrivit declaraţiei completate în 2013, se pare că Racu a reuşit să acopere unul dintre creditele de la CEC -  cel scadent în 2020. Totodată, acesta mai declară, la capitolul „Plasamente, investiţii directe şi împrumuturi acordate, dacă valoarea de piaţă însumată a tuturor acestora depăşeşte 5.000 de euro“, suma de 90.000 de euro (neinteligibil) din alte active producătoare de venituri nete. Conform declaraţiei de avere completate anul trecut, Racu a obţinut un salariu de 43.033, probabil lei, în dreptul soţiei nefiind trecut niciun venit.

 Ramona Dospinescu, un „om de valoare al Constanţei“

Un alt nume cu sonoritate pe care DNA l-a menţionat în comunicatul prin care i se aduce la cunoştinţă edilului-şef al Constanţei că s-a dispus extinderea urmării penale în Dosarul Retrocedărilor este cel al Ramonei Dospinescu. Directorul executiv al Direcţiei Patrimoniu din cadrul Primăriei Constanţa, Ramona Daniela Dospinescu, a fost câştigătoarea trofeului „Zece oameni de valoare pentru Constanţa“, categoria Administraţie, ediţia 2014, în cadrul evenimentului organizat de Clubul Isis.

La capitolul business-uri legate de numele Dospinescu intră şi cumpărarea unui imobil, situat pe strada Traian numărul 39. Povestea este foarte întortocheată: imobilul cu pricina a fost deţinut, până în urmă cu ceva ani, de Regia Autonomă de Exploatare a Domeniului Public şi Privat (RAEDPP), instituţie condusă, la vremea respectivă, de Radu Babuş, colegul de partid al lui Nicolae Dospinescu (soţul Ramonei Dospinescu), de asemenea co-inculpat în acelaşi Dosar al Retrocedărilor. De la RAEDPP, casa de pe strada Traian a ajuns la familia Angelei Paraschiv, inspector în cadrul Direcţiei de Patrimoniu.
 
Mai multe detalii despre acest subiect puteţi citi AICI

 Bijuterii moştenite

În ceea ce priveşte averea şi interesele şefei de la Patrimoniu, Ramona Dospinescu declara, în 2014, un teren intravilan în suprafaţă de 19 metri pătraţi în Constanţa, dobândit în anul 2013. La capitolul „Clădiri“, Ramona Dospinescu menţionează două apartamente în Constanţa, unul cumpărat în 1998 (80 mp) şi altul, în 2003 (40 mp), precum şi două case de locuit, ambele achiziţionate în 2004: una de 300 de metri pătraţi, în Constanţa, iar alta de 2.700 de metri pătraţi, în localitatea Istria. Nu în ultimul rând, Ramona Dospinescu decalară o moştenire formată din bijuterii, a căror valoare nu este însă menţionată. Nu în ultimul rând, şefa de la Primărie are şi o datorie de 400.000 de lei la Banca Transilvania, în urma unui contract semnat în 2008. În 2013, Ramona Dospinescu a ridicat un salariu anual de 53.960 (probabil lei) de la Primăria Constanţa, în timp ce soţul său a obţinut două salarii de la MD Sea Fares Constanţa - Staţie Carburanţi Dana 0 şi de la Port Prest Services SRL, totalizând 14.080 de lei, la care se adaugă şi alocaţiile celor doi copii, a câte 504 lei fiecare. Din declaraţia de interese reiese că Ramona Dospinescu este membru în Asociaţia Corpul Experţilor Tehnici din România - filiala Constanţa, în Asociaţia Europeană pentru Drept Bancar şi Financiar, filiala Constanţa, precum şi în Asociaţia Centru Zonal de Mediere şi Concordat Constanţa.

 Pensionarul Marica a rămas, într-un singur an, fără avere

 Ion Marica, fostul director al Direcţiei Tehnic -Investiţii din cadrul Primăriei Constanţa şi unul dintre oamenii de încredere ai echipei Mazăre, s-a pensionat încă din anul 2013. Cu toate acestea, pentru că primarul Constanţei nu a dispus suspendarea sa la timp din instituţie, potrivit dispoziţiilor legale, procurorii DNA i-au adus la cunoştinţă edilului-şef că s-a dispus extinderea urmăririi penale împotriva sa.
De reţinut că unul dintre programele coordonate de Ion Marica a fost cel privind locuinţele ieftine pentru tineri din zona Baba Novac. Fiul Dumitrei şi al lui Marin, Marica s-a născut în 1950, în satul Chirnogeni, comuna Plopeni.

Pe când ocupa funcţia de şef al Direcţiei Tehnic-Achiziţii din Primăria Constanţa, Ion Marica intenţiona, în 2008, să-şi ridice un imobil de birouri şi apartamente. Ion şi Mariana Marica au depus atunci la Agenţia pentru Protecţia Mediului documentaţia pentru „construire imobil D+P+5E - birouri la parter şi apartamente la etaj“. Construcţia urma să „se nască“ pe bulevardul I.C. Brătianu nr. 6, dar proiectul nu s-a concretizat la fel de repede, investitorii aşteptaţi întârziind să apară. Potrivit declaraţiei de avere completate în 2012, acesta nu avea absolut nimic pe numele său, menţionând doar un salariu de 35.338 de lei, de la Primăria Constanţa, la care se adaugă alţi 49.392 de lei - venituri în afara funcţiei de bază - prime de calificare de la CS Handbal Club Municipal Constanţa. Totuşi, în anul 2011, trecea în declaraţia de avere şi ceva bunuri: două terenuri intravilane în Constanţa, unul de 512 mp, dobândit în 2013, şi altul de 21 mp, din 1979. Avea, de altfel, împreună cu soţia, un apartament cumpărat în 1979 (63,54 mp) şi un salariu anual de la Primărie de 54.512 lei, în timp ce soţia sa, în urma activităţii de consultat în asigurări, a primit 5.816 lei de la Generali Asigurări.

Averea şi interesele Norei Chircă, dispărute de cinci ani

Un alt nume menţionat de procurori este cel al Norei Alina Chircă, fosta soţie a lui Ovidiu Chircă, purtător de cuvânt în cadrul CJC, care nu mai lucrează de câţiva ani în Primăria Constanţa. Totuşi, pentru că primarul Radu Mazăre, co-inculpat în Dosarul Retrocedărilor, nu a dispus la timp suspendarea acesteia, DNA s-a sesizat săptămâna trecută, aducând câteva „update-uri“ în celebrul dosar. În prezent, numele Alinei Chircă apare în Baroul Tulcea. Totodată, fosta soţie a lui Ovidiu Chircă are un birou de mediator în buricul Constanţei.

 
În 2007, Alina Chircă a fost victima unei presupuse agresiuni într-o parcare. Presupusul agresor, cadru didactic universitar, ar fi jignit-o şi ar fi lovit-o cu pumnii şi picioarele, femeia necesitând cinci zile de îngrijiri medicale.


Ultima declaraţie de avere pe numele Alinei Chircă, disponibilă pe portalul declaraţiilor de avere al ANI, datează din 2010. Cu toate că nu deţine nimic pe numele său, aceasta a contractat, în anul 2008, un credit de 40.000 (monedă neprecizată) de la BCR Constanţa, scadent în 2018, altul de 15.000 (moneda neprecizată), de la aceeaşi bancă, scadent în 2019. Tot aici menţionează şi o „decizie de imputare 2009, 2010“ de la Primăria Constanţa, fără a preciza valoarea. Pentru munca depusă la Primăria Constanţa din funcţia de consilier în cadrul serviciului juridic, Alina Chircă menţionează doar că a obţinut un venit anual „din salariu“. Pentru activitatea de la Consiliul Judeţean Constanţa, soţul său de atunci, Ovidiu Chircă, a obţinut tot un venit „din salariu“, la care se adaugă şi alocaţia copilului. Alina Chircă nu a declarat vreun interes decât acela că este membru de sindicat.

Afacerile fostului soţ - angajat al CJC - cu Primăria Constanţa

Nu mai puţin interesant este faptul că Primăria Constanţa a avut, în repetate rânduri, contracte încheiate cu Firma Prodigy Corporation pentru „serviciul de instalare utilaje de prelucrare a băuturilor (cafea şi băuturi calde) în cluburile pentru pensionari“.

 
Firma este recunoscută pe plan local ca aparţinându-i, la un moment dat, lui Ovidiu Chircă, angajat al CJC. Acesta s-a retras din afacerea în care, la început, era unic acţionar. Dacă la debutul lui 2008, Chircă deţinea părţi sociale în două firme - SC Prodigy Corporation, respectiv G&O Bee Corporation SRL -, la sfârşitul anului 2008, era asociat doar în ultima dintre ele. Ovidiu Chircă şi-a cesionat părţile sociale, gratuit, către Lucreţia Cioară, în acel an. În 2008, Primăria Constanţa a plătit pentru cafelele pensionarilor aproximativ 700.000 de lei. În 2009, Primăria condusă de Mazăre a plătit de zece ori mai mult - 613.200 de lei fără TVA. În 2010, firma a obţinut circa 570.000 de lei. În 2011, contractul a scăzut la mai puţin de jumătate, ce-i drept, însă important pentru conturile Prodigy este că acesta nu a dispărut complet, valoarea sa fiind de 205.086 de lei fără TVA.