Constănţeanul supărat PUZ-ul Peninsulei Constanţa. „Suntem de râs! Se mai poate repara ceva în oraşul acesta deja distrus? Mă tem că nu prea!“ (galerie foto)

În această perioadă se află în dezbatere publică Planul Urbanistic Zonal al Peninsulei - zona veche a oraşului. Este vorba despre un proiect demarat încă din 2011, care are rolul de a stabili condiţiile de dezvoltare a zonei istorice a oraşului, ce anume se va construi aici şi care va fi regimul de înălţime pentru viitoarele clădiri.
 
Publicului i se cere să îşi exprime punctul de vedere într-un timp extrem de scurt, care acoperă şi perioada sărbătorilor de iarnă, fără însă ca, în prealabil, factorii de decizie să pună la dispoziţie un proiect concret. Aşa încât, pentru a ne forma o opinie, ne putem baza deocamdată numai pe analiza Rezoluţiilor Comisiei tehnice de urbanism din cadrul Primăriei.
 
„Proiectul, care iniţial prevedea clădiri de până la 35 de etaje, a fost, treptat, „îndulcit”, în prezent discutându-se de posibilitatea construirii pe taluzul dinspre portul turistic de blocuri de maximum 3 etaje. Mai mult, se discută de posibilitatea construirii unei parcări subterane amplasate sub Piaţa Ovidiu şi de realizarea unui pasaj rutier care să traverseze centrul istoric, de la Termele Romane şi până în portul turistic.
 
În afară de faptul că lucrările aferente ar transforma zona veche într-un şantier pentru câţiva ani de zile (de văzut exemplul „reabilitării” zonei peninsulare cu dale de „granit”) şi ar distruge vestigii istorice, punem în discuţie oportunitatea şi necesitatea construirii de clădiri noi într-un centru istoric. Prin esenţa sa, un centru istoric este o zonă de importanţă culturală şi de valoare istorică, incompatibil în mod natural cu ideea construirii unor clădiri noi, cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-o zonă cu patrimoniu arheologic protejat chiar de lege. Or, într-o astfel de zonă nu se poate construi, cu excepţia situaţiilor în care se reabilitează ori se reconstruiesc clădiri vechi pe acelaşi amplasament.
 
Cu toţii am vizitat la un moment dat o astfel de zonă istorică şi am fost încântaţi de grija cu care autorităţile locale au administrat şi pus în valoare propria istorie. Din nefericire, la noi, clădirile vechi stau să cadă, sunt neîngrijite şi lăsate în paragină de ani de zile, iar Primăria este interesată doar de cum să mai permită unor proprietari de terenuri retrocedate să-şi mai ridice un bloculeţ cu vedere la mare. Nu trebuie să privim mai departe, ci doar la vecinii bulgari, unde zonele istorice din Burgas şi Varna sunt demne de dat exemplu. Cum ar fi, oare, ca în frumosul oraş vechi Nessebar să se permită construirea pe versant a unor blocuri? Nu ne imaginam aşa ceva”, susţin reprezentanţii Asociaţiei „Verde Urban“.
 
La rândul său, Laurenţia Olteanu, o constănţeancă ce se prezintă drept un „cetăţean al tristului, urâtului şi fost odată frumosului oraş Constanţa”, ne-a semnalat punctul său de vedere legat de dezbaterea publică cu privire la Planul Urbanistic Zonal al Peninsulei - zona veche a oraşului, punct de vedere pe care l-a transmis şi autorităţilor locale.
 
Iată ce spune constănţeanca: „Se poate construi acea parcare subterană, dar cu posibilitatea vizitării, totuşi, măcar a unor fragmente, părţi din ceea ce este considerat vestigiu istoric aflat sub pământ?! Aşa cum se întâmplă cu ruinele Cetăţii Callatis, care se pot vizita şi care sunt conservate excelent sub hotelul President din Mangalia. Sunt acoperite cu plexiglas sau ceva identic, iar vizitatorii se pot bucura de vizitarea istoriei. Suntem, cred, singurul popor din lume care nu dă bani pe istorie, ba... o mai şi distrugem. Alte popoare au găsit un bolovan uitat de timp, l-au îngrădit şi iau banii la intrare pentru a-l vizita, iar noi stăm pe un morman de vestigii preţioase şi bani îngropaţi, bani ce ar putea intra în bugetul Primăriei. Ca şi din amenzile neacordate ce ar putea veni din abaterile civile, cum ar fi aruncatul gunoaielor, al chiştoacelor, mersul pe spaţii verzi etc. (care spatii verzi?!?!?!). Cât despre construirea pe mal, e o aberaţie. Sigur se poate construi, însă cu respectarea arhitecturii specifice, cu un mare succes, nu blocuri gen monstruozitatea de ruină dinspre Comandamentul Marinei. Sau hidoşeniile construite lângă case-monument, nerespectând nici regimul de înălţime, nici arhitectura specifică.
 
Pe foştii arhitecţi ai oraşului nu îi poate trage nimeni la răspundere pentru kitschurile aprobate a fi construite? Dar pe cei care au dat aviz de construire pe spaţiile verzi? Cât despre biscuiţii de pe caldarâm din zona peninsulară, sunt chinezării ieftine, nu granit. Şi am aflat că au fost luate pe bani europeni. Sunt casante, se pătează repede, era de preferat piatra cubică de odinioară. Se zice că Mazăre a vândut-o nemţilor, celor care au pus-o în timpul războiului. Suntem de râs! Se mai poate repara ceva în oraşul acesta deja distrus?! Mă tem ca nu prea!“

 
Laurenţia Olteanu spune că şi-ar dori ca această expunere să fie considerată un punct de vedere în viitoarea şedinţă în care se va dezbate PUZ-ul zonei peninsulare a municipiului Constanţa.
 
Un alt constănţean ne-a transmis un mesaj pe acelaşi subiect, dezbaterea privind PUZ-ul preliminar al zonei peninsulare. Acesta afirmă: „Lucrurile sunt destul de simple şi uşor de rezolvat: de la incinta Tomisului spre mare trebuie să nu se mai construiască. Peninsula este foarte mică în raport cu zona intravilană. Oraşul are loc suficient unde să se dezvolte. Scoaterea la lumina a vestigiilor istorice din oraşul grecesc şi roman ar reprezenta o adevărată „mină de aur“ pentru municipalitate....daca se doreşte asta! Daca nu, vom vedea mai departe cum se toarnă tot felul de betoane peste ceea ce are oraşul mai valoros”, susţine cititorul. 

Citeşte şi:
 

Fost preşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie „Cineva să-şi asume un proiect pentru Constanţa, în care dezvoltarea centrului istoric să nu mai fie abordată în detrimentul monumentelor istorice!“ (galerie foto+documente)