#DobrogeaAcademică 155 de ani de la înființarea Academiei Române. Cine sunt personalitățile Dobrogei din panteonul celui mai înalt for

Înființarea Academiei Române, la data de 1 aprilie 1866 sub numele de Societatea Literară Română, ducea la împlinire unul dintre principalele proiecte în cadrul programului de modernizare adoptat după Unirea din 1859 a celor două principate românești, Valahia şi Moldova, nucleul României de azi.
 
„După numai un an, având un înalt protector în Principele Carol I, a devenit Societatea Academică Română. Din 1879, Societatea Academică s-a transformat în Academia Română, cel mai înalt for științific și cultural al țării, după modelul altor societăți savante europene cu tradiție  (în special al Academiilor Franceze și Academiei Regale de Științe din Berlin).
Poziția Academiei Române de for suprem a fost consolidată, fără îndoială, de membrii ei, aleși de la înființare și până în prezent, în număr de 1.703. A fost și rămâne «un izvor pentru știință, pentru limba și istoria noastră națională», după cum o numea Regele Carol I, care i-a fost Protector și Președinte de onoare. Regele Ferdinand I «Întregitorul», și el Protector și Președinte de onoare al înaltului for, îl definea «un simbol în lupta sfântă pentru unirea tuturor românilor». Prin prestigiul lor, aceste elite intelectuale, din toate domeniile științelor, literelor și artelor, reprezentanți ai Casei Regale, ai vieții politice, ai armatei și bisericii, au adus venerabilei și veneratei instituții o binemeritată recunoaștere în țară și străinătate. Academia a ales și membri de onoare cu mare reputație științifică și culturală din afara hotarelor României, între care 46 laureați ai Premiului Nobel, militând permanent pentru sincronizarea activității ei cu cea a instituțiilor similare din lume.
De-a lungul anilor, membrii Academiei Române au desfășurat o activitate pe cât de variată, pe atât de bogată. Așa cum sublinia reputatul ei Președinte, Dimitrie Gusti, «Academia Română, de la înființarea ei până astăzi, a considerat ca o datorie principală să îmbogățească și să înalțe patrimoniul cultural al națiunii: așa a fost până acum, așa va fi și de acum înainte, un mijloc superior și dezinteresat de îndrumare și progres în viața spirituală a neamului, o păstrătoare a continuității și statorniciei muncii științifice și culturale productive»”. (academician Ionel-Valentin Vlad, discurs cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înființare).

Pentru că joi, 1 aprilie, când se împlinesc 155 de ani de la înființarea celui mai înalt for al intelectualității românești, considerăm oportună readucerea în atenție a personalităților legate de destinul Dobrogei care au devenit membri ai Academiei Române, din cuprinsul volumului omagial „Dobrogea Academică”, editat de cotidianul ZIUA de Constanța cu prilejul conferirii, în anul 2019, a titlului de cetățean de onoare răposaților academicieni constănțeni Petre Frangopol și Marian-Traian Gomoiu. Cuprinzătoarea listă a fost alcătuită și oferită de jurnalistul Sînziana Ionescu, de la „Adevărul”.
 
IOAN ADAM, publicist (1875-1911), secretar al Primăriei Constanța, autorul cărții-documentar „Constanța pitorească și împrejurimile ei“ (1908) premiată de Academia Română.
 
IOAN ANDRIEȘESCU, arheolog (1888-1944), cel mai apropiat colaborator al părintelui arheologiei românești Vasile Pârvan, a adus la lumină cea mai veche așezare de pe teritoriul României – Histria, dar și vestigiile altor cetăți antice din Dobrogea. Membru corespondent al Academiei Române (1928)
 
GRIGORE ANTIPA, oceanolog (1867-1944), întemeietorul oceanografiei românești, autorul primului studiu în Marea Neagră. Este autorul planului de construire a rețelei de canale din Delta Dunării și al planului de conservare și valorificare a luncii inundabile a Dunării. Fondator al Institutului Național pentru Cercetări și Proiectare Delta Dunării și al Institutului Român de Cercetări Marine „Grigore Antipa“ Constanța. Membru titular al Academiei Române (1910)
 

THEODOR AMAN, artist plastic (1831-1891). A pictat peisaje și vase din Portul Constanța. Membru post-mortem al Academiei Române (1991)
 
CONSTANTIN BRĂTESCU, geograf (1882-1945), supranumit „Geograful Dobrogei“. A fondat „Analele Dobrogei“, singura publicație științifică a provinciei, în care au semnat elita intelectualității românești: Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Simion Mehedinți, Oreste Tafrali etc. Membru corespondent al Academiei Române (1919)
 
 
VASILE BOGREA, lingvist (1881-1926). A cercetat toponimia Dobrogei, reliefând originea unor denumiri și modul lor de păstrare în administrația românească. Membru corespondent al Academiei Române (1920)
 
NICOLAE BĂNESCU, istoric (1878-1971). A studiat istoria Dobrogei bizantine. Membru titular al Academiei Române (1936)
 

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ), scriitor (1874-1933). Este autorul romanului „Europolis“ despre Sulina. Membru corespondent al Academiei Române (1922)
 
CONSTANTIN BAROZZI, general de armată, geodez, cartograf (1833-1921). A fost comandant al Diviziei active din Dobrogea. Membru de onoare al Academiei Române (1905)
 
ION BORCEA, zoolog (1879-1936). A întemeiat prima stațiune de cercetare marină din România, la Agigea, care-i poartă acum numele. Membru corespondent al Academiei Române (1919)
 
ION C. BRĂTIANU, politician (1821 – 1891). A fost un mare susținător al Dobrogei, punând la dispoziție toate resursele țării pentru dezvoltarea acestei regiuni. Membru de onoare al Academiei Române (1885)
 
ION I.C. BRĂTIANU, politician (1864-1927), continuator al viziunii tatălui său Ion C. Brătianu pentru dezvoltarea Dobrogei, ca parte importantă din guvernarea românească. Membru de onoare al Academiei Române (1923)
 
EMANOIL BUCUȚA, scriitor, bibliolog (1887-1946), cronicar al Dobrogei. Membru corespondent al Academiei Române (1941)
 
TEODOR T. BURADA, folclorist, etnograf, muzicolog (1839-1923). Este autorul primei monografii a Dobrogei, o lucrare care face parte din biblioteca de căpătâi a oricărui pasionat de Dobrogea. Membru corespondent al Academiei Române (1887)
 
BORIS CARAGEA, sculptor (1906-1982), născut la Balcic. Autorul unor opere de artă despre Dobrogea („Dans dobrogean“, „Pescarii“ sau „Femeie cu cobiliță“) și pentru Dobrogea (Monumentul Victoriei și Aruncătorul de disc de la Constanța). Membru corespondent al Academiei Române (1955)
 
CAROL I de Hohenzollern-Sigmaringen (1839-1914). Regele României. A cârmuit România în timpul Războiului de Independență de la 1877-1878, în urma căruia Dobrogea a intrat în componența statului român. Apoi a dedicat mare parte din resursele țării pentru dezvoltarea regiunii. Membru de onoare al Academiei Române (1867)
 
PAUL CERNOVODEANU, istoric (1927-2006). Cercetător al trecutului Dobrogei. Membru de onoare al Academiei Române (1999)
 
ALEXANDRU CIUCURENCU, pictor (1903-1977). Născut la Ciucurova (Tulcea). Creatorul școlii coloristice românești. Membru corespondent al Academiei Române (1963)
 
GRIGORE COBĂLCESCU, geolog, paleontolog (1831-1892). A cercetat trecutul Dobrogei, atestând importanța acestei regiuni pentru devenirea întregii Românii. Membru titular al Academiei Române (1886)
 
RADU CODREANU, biolog, citolog (1904-1987). Născut la Tulcea, colaborator al cercetătorului Emil Racoviță cu care a realizat studii despre Marea Neagră. Membru titular al Academiei Române (1974)
 
DAN COGĂLNICEANU, biochimist (născut în 1960). Profesor la Universitatea Ovidius din Constanța, cu numeroase studii științifice despre ecosistemul Mării Negre și al litoralului românesc. Membru corespondent al Academiei Române (2017)
 
EMIL CONDURACHI, istoric, arheolog (1912-1987). A studiat îndeaproape trecutul Dobrogei, conducând șantierul arheologic de la Histria. Membru titular al Academiei Române (1955)
 
GEORGE (GOGU) CONSTANTINESCU, inginer, inventator (1881-1965), a folosit betonul armat, în premieră pentru România, în construirea Cazinoului și Moscheii Carol I din Constanța. Membru de onoare al Academiei Române (1965)
 
BARBU ȘTEFĂNESCU DELAVRANCEA, scriitor (1858-1918). A fost prezent, în calitate de ziarist la „Românul“, la instalarea statuii poetului Ovidius Publius Naso la Constanța, în anul 1887. Reportajul său de atunci este de referință în publicistica despre Dobrogea. Membru titular al Academiei Române (1912)
 
ELISABETA de NEUWIED (CARMEN SYLVA), regina României, scriitoare (1843-1916). Și-a legat viața de Dobrogea. Timpul său preferat era petrecut în pavilionul alb de pe digul din Portul Constanța, Cuibul Reginei, construit special pentru ea. Membru de onoare al Academiei Române (1881)
 
MIHAI EMINESCU, scriitor (1850-1889). Testamentul său literar, „Mai am un singur dor“, lasă posterității dorința Luceafărului poeziei românești de a-și dormi somnul veșnic la malul Mării Negre. Membru post-mortem al Academiei Române (1948)
 
ȘTEFAN FĂLCOIANU, general, matematician, istoric (1835-1905). A marcat de la teorie la practică hotarul Dobrogei cu Bulgaria, în urma Războiului de Independență de la 1877-1878. Membru titular al Academiei Române (1876)
 
PETRE FRANGOPOL, chimist (născut în 1933, la Constanța). A realizat o serie de premiere în cercetarea românească, ca specialist al Institutului de Fizică Atomică. Printre altele, a sintetizat compuși organici marcați cu Carbon-14, folosiți la determinarea productivității primare a planctonului în ecosistemul acvatic românesc. Această descoperire i-a atras recunoașterea Institutului Oceanografic Internațional, care l-a primit în rândurile sale în 1999. Membru de onoare al Academiei Române (2012)
 
ARAM FRENKIAN, filosof, filolog (1898-1964). Născut la Constanța. Profesor de istoria literaturii eline la Universitatea din București. Șef de sector la Institutul de Logică al Academiei Române (1964). Membru post-mortem al Academiei Române (2006)
 
GALA GALACTION (Grigore Pișculescu, 1879-1961). Obișnuia să meargă pe jos pe litoral, de la Constanța spre Mangalia. Descria apoi în însemnările sale ce a întâlnit pe drum. Membru titular al Academiei Române (1947)
 
GEORGE GEORGESCU, dirijor, violoncelist (1887-1964). Născut la Sulina (Tulcea). Integrala Beethoven din arhiva Electrecord este înregistrată de Filarmonica din București sub bagheta sa. Membru corespondent al Academiei Române (1963)
 
NICOLAE GEORGESCU-ROEGEN, matematician, economist de talie mondială (1906-1994). Născut la Constanța. Întemeietorul școlii economice moderne. Academia Română decernează un premiu care poartă numele lui Nicolae Georgescu-Roegen, conferit de Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie. Membru de onoare al Academiei Române (1990)
 
LUCIAN GRIGORESCU, artist plastic (1894-1965). Născut la Medgidia (Constanța), pictor al Dobrogei, supranumit „cel mai latin dintre pictorii români“. Membru corespondent al Academiei Române (1948)
 
MARIAN GOMOIU, biolog, oceanolog (născut în 1936, la Bazargic, Caliacra). Primul guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării. Profesor la Universitatea Ovidius din Constanța. A primit Premiul Academiei Române (1987). Membru corespondent al Academiei Române (1993). Membru titular al Academiei Române (2015)
 
VALERIA GUȚU ROMALO, lingvist (născut în 1928). A predat limba și literatura română la Universitatea Ovidius din Constanța. Membru de onoare al Academiei Române (2006)
 
SPIRU HARET, matematician, sociolog, pedagog, om politic (1851-1912), a pus bazele școlii românești de masă în Dobrogea. Membru titular al Academiei Române (1892)
 
ION IONESCU DE LA BRAD, agronom, economist, scriitor (1818-1891). Autorul unor lucrări de referință ale Dobrogei, precum „Excursiune agricolă în Dobrogea în anul 1850“, „Românii din Dobrogea“ etc. Membru de onoare al Academiei Române (1884) Secția de științe agricole și silvice
 
NICOLAE IORGA, istoric, publicist, om politic (1871-1940). Cronicar al Dobrogei, unde a întreprins numeroase călătorii relatate în scrierile sale. Membru titular al Academiei Române (1910)
 
IOSIF ISER, artist plastic (1881-1958). Avea predilecție în a picta figurile orientale ale Dobrogei. Membru titular al Academiei Române (1955)
 
EUGENIU IVANOV, fizician (născut în 1933, în comuna Dorobanțu, Constanța). Are contribuții însemnate în ingineria nucleară, unde descoperit noi izomeri nucleari din domeniul microsecundei și milisecundei. Membru corespondent al Academiei Române (1996)
 
ION JALEA, sculptor (1887-1983). Născut la Casimcea (Tulcea). A sculptat cu o singură mână, dreapta, rămânând infirm în Primul Război Mondial. Opera sa se află în Muzeul „Ion Jalea“ din Constanța. Este autorul statuii ecvestre a voievodului Mircea cel Bătrân din Tulcea. Membru titular al Academiei Române (1963)
 
MIHAIL KOGĂLNICEANU, istoric, publicist, politician (1817-1891). A militat pentru dezvoltarea Dobrogei, încurajând românii să cumpere pământ și să se stabilească aici. A deținut mari suprafețe de teren în Dobrogea, a ctitorit biserici, edificii ridicate de el fiind și acum în picioare. Membru titular al Academiei Române (1868)
 
SCARLAT LAMBRINO, arheolog (1891-1964). A condus șantierul arheologic de la Histria după dispariția timpurie a lui Vasile Pârvan. Membru corespondent al Academiei Române (1934)
 
GHEORGHE POPA-LISSEANU, istoric (1866-1945). A cercetat Dobrogea din timpurile străvechi. Membru corespondent al Academiei Române (1919)
 
ALEXANDRU MACEDONSKI, scriitor (1854-1920). A fost director al Prefecturii Silistra Nouă, pe când Cadrilaterul făcea parte din Dobrogea românească. Membru post-mortem al Academiei Române (2006)
 
IULIU MANIU, politician (1873-1953). Se retrăgea deseori la Hotelul francez din Constanța deținut de familia soției lui Corneliu Coposu, Arlette Marcovici. Așa au ajuns să se căsătorească Arlette cu Corneliu Coposu, secretarul personal al lui Iuliu Maniu. Membru de onoare al Academiei Române (1919)
 
SIMION MEHEDINȚI, geograf (1868-1962). Este cel care a numit Dobrogea „Dacia Pontica“ care atestă continuitatea locuirii acestui teritoriu și importanța sa în istoria poporului român. A publicat studii despre Dobrogea și Marea Neagră. Membru titular al Academiei Române (1915)
 
VINTILĂ M. MIHĂILESCU, antropolog (1890-1978). A publicat studii despre populația Dobrogei și despre Marea Neagră. Membru titular al Academiei Române (1974)
 
ION MINCU, arhitect (1852-1912). A proiectat interiorul Catedralei Arhiepiscopale Sfinții Petru și Pavel din Constanța. Membru post-mortem al Academiei Române (2012)
 
CONSTANTIN I. MOISIL, istoric (1876-1958), cercetător al numismaticii din Dobrogea. A predat la Tulcea în anii 1899-1910, perioadă în care i s-a născut fiul Grigore, viitorul matematician și el membru al Academiei Române. Membru de onoare al Academiei Române (1948)
 
GRIGORE C. MOISIL, matematician (1906-1973). Născut la Tulcea. Este considerat părintele informaticii românești. Academia Română acordă un premiu care poartă numele lui Grigore Moisil, conferit de Secția Știință și Tehnologia Informației, în colaborare cu Secția de Științe Matematice. Membru titular al Academiei Române (1948)
 
CONSTANTIN MOTĂȘ, zoolog (1891-1980). Este autorul primei sinteze de biogeografie a Mării Negre. Membru titular al Academiei Române (1948)
 
GHEORGHE MUNTEANU-MURGOCI, geolog, geograf, pedolog (1872 – 1925). A realizat studii despre mineralogia Dobrogei. Membru corespondent al Academiei Române (1923)
 
GEORGE MURNU (1868-1957), scriitor, istoric. A făcut dese călătorii de studiu în Dobrogea. A primit Marele Premiu Năsturel Herescu al Academiei Române (1913) pentru traducerea „Odiseei“. Membru titular al Academiei Române (1923)
GEAVIT MUSA, fizician (1931-2010). Născut la Palazu Mare, Constanța. A predat la Universitatea București și la Universitatea Ovidius din Constanța. Președinte al Secției Fizica Plasmei din cadrul Societății de Fizică din România. A fost distins cu Premiul „Constantin Miculescu” al Academiei Române. Membru corespondent al Academiei Române (2009)
 
ION N. NISTOR, istoric, politician (1876-1962). A lăsat mărturii scrise despre recuperarea Cadrilaterului, pierdut în cele din urmă în favoarea Bulgariei. Membru titular al Academiei Române (1915)
 
DIMITRIE ONCIUL, istoric (1856-1923). A realizat studii despre istoria Dobrogei. Membru titular al Academiei Române (1905)
 
THEODOR PALLADY, artist plastic (1871-1956). Pictor al Mării Negre și al Constanței de coastă. Membru ales post mortem al Academiei Române (2012)
 
GHEORGHE PETRAȘCU, artist plastic (1872-1949). Pictor al așezărilor de pe malul Mării Negre și al Dunării. Membru titular al Academiei Române (1936)
 
NICOLAE IONESCU-PALLAS, fizician (1932-2017). Născut la Cobadin (Constanța). Personalitate complexă, specialist al Platformei de la Măgurele, autor de studii asupra muzicii psaltice românești. Membru de onoare al Academiei Române (2016)
 
PERICLE PAPAHAGI, lingvist, folclorist (1872-1943). A trăit în Cadrilater. Cercetător al textelor aromâne, fondator al revistei „Dunărea“. Membru corespondent al Academiei Române (1916)
 
VASILE P RVAN, arheolog (1882-1927). A scos la iveală vestigiile Dobrogei antice, cea mai importantă descoperire fiind cetatea Histria, cea mai veche așezare de pe teritoriul României de astăzi. Membru titular al Academiei Române (1913)
DIONISIE M. PIPPIDI, arheolog, epigrafist, istoric (1905-1993). Este autorul unor studii amănunțite despre istoria Dobrogei. Membru titular al Academiei Române (1990)
 
EMIL RACOVIȚĂ, biolog (1868-1947). A studiat Marea Neagră și peșterile din Dobrogea, fiind considerat, alături de Grigore Antipa și Ioan Borcea, unul dintre fondatorii științelor mării din România. Membru titular al Academiei Române (1920)
 
ANGHEL SALIGNY, inginer (1854-1925). Edificii de importanță strategică pentru România, construite în Dobrogea, sunt realizate de vizionarul specialist, precum podul de la Cernavodă, gara maritimă și silozurile din Portul Constanța etc. Membru titular al Academiei Române (1897)
 
GRIGORE SĂLCEANU, publicist, dramaturg (1901-1980). A trăit la Constanța, a predat franceza la Liceul Mircea cel Bătrân și a întemeiat cenaclul literar pentru tinerele talente. A scris piese de teatru în versuri („Ovidiu“, „Furtuna“, „Hyperion“). A fost premiat de Academia Română care i-a conferit premiul de poezie „Adamachi“ pentru poemul „Fata de împărat“ (1943).
 
ION TH. SIMIONESCU, geolog, paleontolog (1873-1944). A dedicat Dobrogei primul volum din seria „O țară din povești“, o descriere a provinciilor istorice a României. Lucrarea este de referință pentru iubitorii Dobrogei. Membru titular al Academiei Române (1911)
 
THEODOR DIMITRIE SPERANȚIA, scriitor, folclorist (1856-1929). A studiat Dobrogea, realizând lucrări pe această tematică. Membru corespondent al Academiei Române (1891)
 
MIHAIL SUȚU, istoric, numismat (1841-1933). A trăit la Constanța și a fost proprietarul unuia dintre cele mai cunoscute edificii din peisajul Constanței – Vila Suțu, construită în stil maur, la 1899. Membru titular al Academiei Române (1909)
 
BARBU ALEXANDRU ȘTIRBEI, politician (1872-1946), consilierul de încredere al Regelui Ferdinand I, Întregitorul României Mari, și al Reginei Maria. Vila sa cu minaret, ridicată la Mamaia, lângă Castelul reginei, este și acum unul dintre cele mai interesante edificii de la malul mării. Membru de onoare al Academiei Române (1909)
 
OREST TAFRALI, istoric (1876-1937). Născut la Tulcea. A studiat începuturile Dobrogei, specializat în istorie greacă și bizantină. Membru corespondent al Academiei Române (1936)
 
VIRGIL TEODORESCU, scriitor (1909-1987). Născut la Constanța. Președinte al Uniunii Scriitorilor din România (1974-1978). Membru corespondent al Academiei Române (1936)
 
GRIGORE G. TOCILESCU, istoric, arheolog, epigrafist, folclorist (1850-1909). Este cel care a început săpăturile arheologice din Dobrogea. În 1882 a scos la iveală ruinele monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi, pe care l-a numit „actul de naștere dăltuit în piatră a poporului român“. A continuat apoi cu șantierul la cetatea antică de la Adamclisi, cea mai mare așezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei. În anul 1895, la Cernavodă, unde a scos la iveală vestigiile cetății antice Axiopolis. A realizat prima hartă arheologică a Dobrogei. Membru titular al Academiei Române (1890)
 
GEORGE TOPÎRCEANU, scriitor (1886-1937). A luptat pe frontul din Dobrogea în Primul Război Mondial, luând parte la bătălia de la Turtucaia. Memoriile sale de război sunt o mărturie cutremurătoare a Marelui Război care a dus la întregirea României. Membru corespondent al Academiei Române (1936)
 
GEORGE V LSAN, geograf (1885-1935). A dedicat numeroase lucrări Dobrogei, Deltei Dunării, Dunării și Mării Negre. Întemeietorul geomorfologiei românești. S-a stins din viață la Eforie Sud (Carmen Sylva). Membru titular al Academiei Române (1920)
 
KRIKOR H. ZAMBACCIAN, critic, colecționar de artă (1889-1962). Născut la Constanța. Colecția sa este considerată una dintre cele mai bogate și mai valoroase din România, fiind alcătuită din lucrări românești și străine, de pictură, sculptură, grafică și mobilier. Casa sa adăpostește muzeul care-i poartă numele, parte componentă din Muzeul Național de Artă a României. Membru corespondent al Academiei Române (1948).
 
#DobrogeaAcademică

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti

Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 
Citește și:

#DobrogeaAcademică: Momente esențiale din istoria „celui mai înalt for științific-cultural al țării”