Dosarele DNA, magistratul Cristina Radu şi ziarul Telegraf Ce au în comun primarul demisionar al Ploieştiului, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu

Ce ar putea avea în comun edilul-şef al municipiului Constanţa, preşedintele suspendat al CJC şi primarul oraşului Ploieşti? Aparent, doar funcţiile de top în administraţia publică pe care le ocupă şi partidul din care provin. Numai că soarta celor trei se întrepătrunde în mai multe puncte esenţiale. Începând cu faptul că tustrei au îmbrăţişat meseria de jurnalist la un moment dat, continuând cu „odioasele“ dosare întocmite de procurorii DNA şi terminând cu judecătorul care, ieri, a decis ca Iulian Bădescu, primarul Ploieştiului, să rămână în arest, toate acestea sunt aspecte care îi aduc laolaltă pe cei trei politicieni controversaţi ai României.
 
Iulian Bădescu a demisionat, ieri, din funcţia de primar al municipiului Ploieşti (în care a fost ales în anul 2012). El a motivat că a făcut acest gest pentru a nu mai reprezenta „un pericol public“, aşa cum au considerat procurorii DNA atunci când au propus reţinerea sa pentru 30 de zile. Iulian Bădescu a fost arestat pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit. Procurorii Anticorupţie au stabilit că Bădescu, în calitate de primar al municipiului Ploieşti, „a semnat, în ianuarie 2013, un contract de cooperare încheiat între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti“. „Ulterior, în iunie 2013, acesta a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare, şi a dispus plata sumei de 8.000.000 de lei (în trei tranşe) către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală“, după cum precizează procurorii Anticorupţie.
 
„Urmăriţi“ de acelaşi judecător


Interesant este că, potrivit publicaţiei locale observatorulph.ro, judecătorul care a decis respingerea ca nefondată a contestaţiei lui Iulian Bădescu privind măsura arestului preventiv este Cristina Radu. Potrivit surselor noastre, este vorba despre fostul magistrat din cadrul Judecătoriei Constanţa, promovat, în urmă cu câteva luni, în structurile Curţii de Apel Ploieşti. Cristina Radu s-a pronunţat şi în Dosarul Federalcoop, în care este parte şi primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre.
 
Aproape de jumătatea lunii decembrie 2014, ZIUA de Constanţa arăta că judecătorul Cristina Radu s-a pronunţat în dosarul cu numărul 23989/212/2013, hotărând retrimiterea cauzei la procurori în vederea continuării cercetărilor penale efectuate faţă de primarul Constanţei şi faţă de mai multe persoane într-un alt caz de retrocedare „cu cântec“, reclamat de reprezentanţii Federalcoop Constanţa şi ai Complexului Turistic Dobrogea SRL.
 
Despre acest subiect, puteţi citi aici:
Retrocedări cu „cântec“ anchetate de zece ani (I):Radu Mazăre, Nicușor Constantantinescu și alte 11 persoane, cercetate pentru terenurile Federalcoop 
 
 Vizaţi de hotărârea magistratului au fost Radu Ştefan Mazăre, edilul-şef al municipiului Constanţa, Nicușor Daniel Constantinescu, președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, Constantin Racu, fost director al Direcţiei Administraţie Publică din Primăria Constanța, în prezent avocat, Aurel Butnaru, Nicolae Nemirschi, fost ministru al Mediului și fost viceprimar al Constanței, Dan Miron, Ecaterina Prodan, Ramona Dospinescu, Dănuț Moisoiu, Marcela Frigioiu, Veaveghiul Borali, Constantin Babuș și Bogdan Ghițulescu.

 
Împotriva lor, reprezentanții Federalcoop Constanța și ai Complexului Turistic Dobrogea SRL au formulat numeroase plângeri penale, de-a lungul a circa zece ani. De asemenea, facem precizarea că, dintre cei enumerați anterior, primarul orașului, alături de șeful suspendat al CJC, de Constantin Racu, de Dan Miron, de Ramona Dospinescu și de Bogdan Ghițulescu sunt judecați, la Curtea de Apel București, din 2008, în Dosarul Retrocedărilor din Constanța.

 Factorul Mircea Băsescu din ecuaţie

 De asemenea, în mai 2013, Completul de judecată P4, prezidat de magistratul Cristina Radu, a respins plângerea formulată de Nicoleta Moraru, angajată a Consiliului Judeţean Constanţa şi implicit subalternă a lui Nicuşor Constantinescu, împotriva deciziei de a nu se începe urmărirea penală (NUP) faţă de Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu. Mircea Băsescu a fost acuzat de Nicoleta Moraru că ar fi agresat-o în dimineaţa zilei de 3 septembrie 2010, în contextul unei altercaţii în trafic.    

 Ploieşteni înrădăcinaţi pe litoral

O altă punte de legătură între Bădescu şi cei aflaţi la cârma Constanţei este tocmai oraşul pe care primul l-a gospodărit: Ploieşti. Localitatea rămasă, de ieri, fără primar este chiar oraşul natal al lui Nicuşor Constantinescu, dar şi al altor oameni de afaceri care gravitează în jurul tandemului Mazăre-Constantinescu, precum Marius Puşcaşi - directorul Hotelului Flora din Mamaia, care funcţionează pe SC Xenoti SRL (firmă deţinută de Mazăre, Strutinsky, Constantinescu şi răposatul Cârciog).

 De la Telegraful lui Bădescu, la cel al lui Mazăre şi al lui Constantinescu

Aşa cum am menţionat la începutul materialului, Bădescu, Mazăre şi Constantinescu împart şi pasiunea pentru jurnalism. Iulian Bădescu, primarul demisionar al Ploieştiului, a fost, pe rând, pe la mijlocul anilor ’90, reporter, apoi redactor-şef şi, ulterior, director al unor publicaţii locale din judeţul Prahova. În anul 2000, acesta conducea ziarul Muntenia Telegraf. În oraşul de la malul mării, la începutul anilor ’90, Mazăre şi Constantinescu au pus bazele cotidianului Contrast, acesta devenind, ulterior, Telegraf (de Constanţa, de această dată).

 Bădescu îşi continuă cariera în presa locală din Ploieşti, fiind director şi realizator de televiziune. În 2007, începe oficial colaborarea cu Sebastian Ghiţă, cel care deţinea Prahova TV. La Constanţa, Mazăre şi Constantinescu înfiinţează TV Neptun. După încercările din mass-media, tustrei s-au îndreptat către segmentul politic, unde au reuşit să îşi facă, de asemenea, un nume de răsunet.

 „Prigoniţii“ Curţii de Conturi

 Un alt punct de intersecţie între primarul Ploieştiului şi conducerea Constanţei este Curtea de Conturi. La fel cum Nicuşor Constantinescu, ploieşteanul ales preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, are dosare la DNA întocmite pe baza faptelor constatate de auditorii Curţii de Conturi în urma controalelor efectuate, şi dosarul lui Bădescu a fost întocmit de procurorii Anticorupţie în urma unui control al aceleiaşi instituţii. Astfel, potrivit Hotnews, Iulian Bădescu este cercetat într-un dosar care vizează premierea echipei FC Petrolul Ploieşti din bugetul local.
 
Ieri, anunţul vacantării fotoliului de primar al Ploieştiului a fost făcut de Willliam Brânză, unul dintre avocaţii lui Bădescu. Curtea de Apel Ploieşti a decis menţinerea măsurii arestului preventiv în cazul lui Bădescu. Primarul şi-ar fi semnat demisia din funcţie chiar la finalul şedinţei de judecată, documentul fiind ulterior înregistrat la Primăria Ploieşti. Acest fapt trasează o diferenţă fundamentală între primarii Bădescu şi Mazăre. Astfel, dacă edilul-şef al Ploieştiului a declarat că îşi va da demisia şi s-a ţinut de cuvânt, cel care are în grijă oraşul de la malul mării a rămas în continuare bine ţintuit în fotoliul de primar, deşi a anunţat, în două ocazii chiar, că va renunţa la această funcţie.