Eden SRL invocă un cutremur produs ulterior Cine a afectat structura de rezistenţă a sediului Şcolii Populare de Arte? (documente+galerie foto)

Situaţia sediului Şcolii Populare de Arte din cadrul Centrului Cultural Judeţean Constanţa „Theodor Burada“, de pe bulevardul Tomis nr. 110, se află, de la începutul acestui an, în centrul opiniei publice. În luna ianuarie, directorul Centrului Cultural Judeţean Constanţa „Theodor Burada“, Doina Voivozeanu, a declarat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, că pereţii clădirii în care funcţionează Şcoala Populară de Arte, clădire de patrimoniu clasa B, de pe bulevardul Tomis, au început să se crape.
 
„Într-una dintre zilele lunii decembrie 2016, femeia de serviciu a simţit că imobilul s-a mişcat, apoi s-a auzit o trosnitură, iar pereţii s-au crăpat. Am făcut demersuri pentru o expertiză tehnică. Din ceea ce am discutat cu specialiştii, am înţeles că se poate rezolva această problemă. Se poate injecta beton în fundaţia clădirii. Am înţeles că fundaţia imobilului de alături e făcută pe piloni. Dar nu s-a asigurat o subzidire pentru clădirea noastră“, a declarat Doina Voivozeanu.
 
Între timp, a fost comandată o notă tehnică de fundamentare şi oportunităţi, în baza căreia Consiliul Judeţean Constanţa, administratorul imobilului, a aprobat o expertiză în vederea stabilirii unei situaţii clare a imobilului, dacă acesta poate fi reabilitat, în ce condiţii, dar şi ce fenomene au condus la degradarea acestuia.
 
Vă reamintim că, în anul 2014, acest imobil - Casa „Ion Bănescu“ -, care a aparţinut primarului Constanţei de la începutul secolului trecut, a devenit clădire de patrimoniu, clasat în Lista monumentelor istorice, categoria monument, grupa valorică B. Din 19 octombrie 1990, fostul prefect al Constanţei, Adrian Rădulescu, apreciindu-i valoarea patrimonială, atribuia Casa „Bănescu“ Şcolii Populare de Arte. În prezent, aşa cum afirmam mai sus, aici se află sediul Centrului Cultural Judeţean „Teodor T. Burada“, o instituţie reprezentativă pentru Constanţa.

Managerul Voivozeanu vs Beciu, de la Eden SRL

Până la finalizarea expertizei tehnice care să stabilească concret situaţia imobilului în care îşi desfăşoară activitatea Şcoala Populară de Arte, aşa cum o cunosc constănţenii, am încercat să aflăm, atât de la conducerea instituţiei, cât şi de la investitorul, bănuit că prin construcţia ridicată pe Bulevardul Tomis 112, lipită de sediul şcolii(imobil în care de la începutul acestui an îşi desfăşoară activitatea Serviciul Public de Impozite şi Taxe Locale, care plăteşte către SC Eden SRL o chirie de 18.000 de euro, lunar), ce sunt dispuşi să facă pe viitor pentru salvarea acestei clădiri de patrimoniu.

„Nu înţeleg cum au putut obţine autorizările de la Direcţia de Patrimoniu a primăriei, mai ales că suntem într-o zonă protejată? Fiind clădirea istorică alături, cum se poate aproba P+5? Cei care au dat aprobări acum se feresc să dea soluţii, pentru că ştiu că povestea este în neregulă. În cel mai bun caz, trebuiau să facă subzidire, înainte să se apuce de construit. Acum aşteptăm expertiza tehnică, care va fi gata în cel mult trei luni de zile şi vom vedea exact ce este de făcut. Expertiza este realizată de expertul tehnic Radu Coţofană, singurul abitat să execute o astfel de lucrare pe imobile de patrimoniu“, a menţionat Doina Voivozeanu. Precizăm că imobilul de pe bulevardul Tomis în care funcţionează Şcoala Populară de Arte a fost construit în anul 1937.

Clădirea de P+5 etaje care a fost construită lângă Şcoala Populară de Arte Constanţa aparţine firmei Eden SRL, al cărei asociat unic şi administrator este Nicolae Beciu. Directorul executiv al SC Eden SRL, Iani Beciu, fiul asociatului firmei, susţine că degradarea imobilului învecinat nu ar fi cauzată de lucrările derulate de constructorii angajaţi de societatea Eden SRL.
 
„Directorul Centrului «Teodor T. Burada» m-a înştiinţat, pe 26 decembrie, de fisurile apărute în pereţii clădirii. Dacă îmi amintesc bine, pe 25 decembrie, seara, a fost un cutremur. Eu cred că din cauza seismului au cedat pereţii. Altfel, de ce s-ar fi crăpat pereţii taman în luna decembrie, şi nu în vară sau în toamnă, după ce noi am finalizat lucrările? Noi ne asumăm orice va spune expertiza comandată de doamna director, deşi am investit 60.000 de euro în lucrările de consolidare a fundaţiei. Şi ne vom prezenta şi în instanţă, am înţeles că vom fi daţi în judecată. Chiar dacă e primul nostru proces, în 27 de ani de activitate, asta este situaţia“, a precizat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, Iani Beciu.

Povestea seismului devastator invocat de Beciu nu se confirmă

„Povestea“ seismului din 25 decembrie este infirmată însă de directorul Şcolii Populare de Arte, Doina Voivozeanu. „Au mai încercat să arunce această scuză. Nu este adevărat. Ce s-a întâmplat nu are nicio legătură cu seismul“, a comentat Voivozeanu.
 
Fără să fim specialişti, precizăm doar faptul că un cutremur cu magnitudinea iniţială de 5,6 a avut loc pe 28 decembrie, în România, la ora 1:20:55. Seismul a fost resimţit destul de puternic la Constanţa, Medgidia, Bucureşti, Iaşi, Braşov. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) a anunţat, la acel moment, că magnitudinea cutremurului a fost de 5,2, iar adâncimea la care s-a produs a fost de 100 de km. De menţionat că seismul s-a simţit şi în Bulgaria, Moldova şi Turcia.

 
Aşadar, cutremurul s-a înregistrat pe 28 decembrie, nu pe 25 decembrie, iar pe 27 decembrie, în cea de-a treia zi de Crăciun, potrivit Doinei Voivozeanu, preşedintele Consiliului Judeţean, Horia Ţuţuianu, şi conducerea Şcolii Populare de Arte făceau o evaluare a „dezastrului“, care nu avea cum să fie produs de un cutremur care a avut loc abia peste 24 de ore.
 
Iată ce declara Horia Ţuţuianu pe 27 decembrie, după vizita la Şcoala Populară de Arte: „Am fost să văd care este stadiul clădirii, am făcut toate demersurile către instituţiile abilitate, Primăria Constanţa şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, pentru a lua măsuri. Pereţii s-au crăpat din cauza lucrărilor la blocul de alături. Aşteptăm răspunsurile la demersurile făcute de CJC. Noi vom susţine reabilitarea sediului şi dorim să consolidăm, în primul rând, infrastructura. S-au făcut deja nişte studii la infrastructură şi fundaţie, ca nu cumva să avem probleme pe viitor. Mi-am propus să găsim un alt spaţiu unde să mutăm activitatea şcolii, aceasta fiind foarte complexă. Ne dorim să mai găsim sedii în care se va desfăşura activitatea Şcolii Populare de Arte. Vrem răspunsuri la întrebările: de ce s-a ajuns în această situaţie, ce s-a întâmplat, de ce în timpul lucrărilor la imobilul de alături s-au crăpat pereţii clădirii de patrimoniu? Vreau să văd autorizaţiile primite de cei care au construit clădirea de lângă şcoală. Nu am înţeles dacă au avut acordul să construiască clădirea lipită de imobilul nostru. A fost afectată infrastructura clădirii de patrimoniu, care fusese reabilitată şi pe interior, şi pe exterior“, a precizat, la acel moment, preşedintele CJC Constanţa.

CJC dă în judecată societatea de la care SPIT a închiriat sediul de pe bulevardul Tomis

Ce spune nota tehnică a expertului Coţofană

Aşa cum aminteam mai sus, în luna februarie a acestui an, expertul tehnic Radu Coţofană a întocmit o notă tehnică de fundamentare şi oportunităţi, în baza căreia Consiliul Judeţean Constanţa, administratorul imobilului, a comandat o expertiză privind starea imobilului în care activează Şcoala Populară de Arte. Fără să aibă valoarea unei expertize autentice, iată ce spune expertul tehnic în această notă de fundamentare: „Starea în care se află clădirea, prin constatare vizuală la faţa locului, ne îndreptăţeşte să atragem atenţia beneficiarului că imobilul prezintă degradări grave la structura de rezistenţă a planşeelor, din cauza duratei de exploatare de peste 100 de ani, a infiltraţiilor de apă din perioada în care au fost constatate degradări ale acoperişului, cu pătrundere de apă meteorică, până la nivelul demisolului, în urma cărora s-a început procesul de putrezire a materialului lemnos. Cel mai grav este că, pe zona centrală, planşeul de peste parter a căpătat o deformaţie pronunţată, la care, în urma decopertării tavanului, s-au constatat grinzi de rezistenţă din lemn, crăpate la mijlocul deschiderii, ceea ce determină prăbuşirea fără avertizare a unor zone mari ale planşeului. (…)
 
Pe zona holurilor dispuse suprapus dinspre curtea din spate, care au şi scară interioară de acces de la parter la etaj, se constată cedarea planşeului de peste subsol. (…) Avertizăm proprietarul (n.r. respectiv Primăria Constanţa) că, în conformitate, cu prevederile legale, ciclul de reparaţii capitale este de minimum trei la maximum 25 de ani. (…) Pentru punerea în siguranţă, sunt indicate următoarele lucrări urgente: realizarea unor susţineri cu structuri metalice ale planşeelor şi grinzilor; executarea unor sondaje geotehnice pentru a avea controlul asupra naturii terenului de fundare şi a capacităţii sale portante “.
 
Vom reveni.
 

În secţiunea „Documente“ puteţi vizualiza un grafic al cutremurelor înregistrate în perioada 10.12.2016 - 5.01.2017, precum şi nota tehnică de fundamentare şi oportunităţi realizată de expert tehnic Radu Coţofană în luna februarie a acestui an. 

Citeşte şi:

Cutremur în România. Seismul a fost resimţit puternic la Constanţa!