File de istorie. Despre nămolul magic şi binecuvântat Cum a devenit Techirghiol staţiunea vizitată de mii de turişti, atraşi de aurul negru

Formin Techirghiol SRL, din Caransebeş, firmă înfiinţată pentru exploatarea resursei din lacul Techirghiol, vrea să investească în turism, prin construirea unui complex de lux pe malul acestuia. Pentru realizarea investiţiei de 50 - 80 de milioane de euro, societatea doreşte să obţină licenţa de exploatare a unei suprafeţe de 3,5 hectare din lacul Techirghiol.
 
„Am început să dezvoltăm proiectul de cercetare. Dar am început să căutăm şi un investitor, pe care l-am şi găsit. Este grupul german Lelbach Holding. Cei de la compania germană Lelbach vor să investească peste 50 de milioane de euro în turism la Techirghiol. Vor să facă un resort specializat pe servicii balneare“, a explicat reprezentantul societăţii Formin SA, Tiberiu Duma. „Această resursă din lacul Techirghiol poate da o valoare adăugată, extrem de mare, acestei zone şi, în primul rând, staţiunii Techirghiol. În momentul de faţă, resursa este exploatată doar de Sanatoriul Balnear, printr-o licenţă de exploatare. Singura licenţă de exploatare! Demersul nostru de cercetare a acestei resurse este de a genera încă o licenţă de exploatare, de eliminare, într-un fel sau altul, a poziţiei dominante, a unui singur furnizor. Şi, după cum spuneam, am găsit acest investitor, care să pornească aceste demersuri de construire a unui hotel, a unui SPA, a unei zone balneo, care să dea valoare acestui nămol.
 
Există zona lacului Marea Moartă, din Israel. Până acum 15 ani, acea zonă era de un interes turistic ocazional. În ultimii 15 ani au existat companii care au exploatat nămolul şi apa din zona respectivă, au distribuit aceste produse nu numai la nivel local, ci şi extern. Iar din acel moment, acea zonă a explodat din punct de vedere turistic. Există acea teamă că o cantitate de nămol va depăşi limitele judeţului şi prin asta va cădea turismul în Techirghiol. Acum totul depinde de Consiliul Local şi de Sanatoriul Balnear. Dorim să ne asociem pe o licenţă cu ei. Împreună va trebui să găsim care sunt acele ecuaţii de exploatare durabilă şi sănătoasă a acestei resurse. Dacă nu ni se va acorda, într-un fel sau altul, această licenţă, asta e! Referendumul despre care a vorbit primarul Soceanu înseamnă impunerea unei voinţe pe cale legală“, a mai explicat Tiberiu Duma. 

Istoria resursei minerale de la Techirghiol 

În publicaţia „Constanţa şi Techirghiolul: Ghid ilustrat pentru vizitatori“, editată în 1924, Th. Ionescu acordă un capitol întreg nămolului de la Techirghiol. Iată ce spune autorul în capitolul „Cum s-a format nămolul“: „Într-un teren băltos, unde abundă trestia şi rogozu, se observă totdeauna grămădirea de substanţe vegetale şi o suprapunere de mai multe pături de generaţiuni întreţinute prin umiditate continuă. Tot în asemenea condiţiuni s-a format şi nămolul Gheolului, cu singura deosebire că aici au intervenit şi diferite composiţiuni chimice ale substanţelor anorganice şi organice ca plante şi alte specii de animalcule. Desigur că procesul acesta de formare a nomolului s-a făcut în timp imemorial. Apa din Ghiol este foarte limpede exalând un uşor miros de sulf, foarte bogată în sare 55/397 la sută (apa de mare nu conţine decât 13,021 la sută) şi conţine brom, clor, sodiu, magneziu şi potasiu în dose mari. Suprafaţa lacului este tot atât de clară în adâncime şi lipsită de orice urmă de vegetaţie ca şi aceia a mărei. Numai pe margine creşte o anumită specie. Fiinţele organice, cu o organizaţie mai superioară, nu pot trăi în lac, nu există broaşte şi nici un fel de peşte“. (Precizăm că am păstrat ortografia şi punctuaţia folosite în lucrarea citată.)

 „Mii şi variate cazuri de vindecare datorită nămolului lacului de la Techirghiol“ 

În monografia „Techirghiol. Repere monografice“, semnată de prof. Aurelia Lăpuşan şi editată în 2013, se vorbeşte şi despre cazurile de vindecare cu ajutorul nămolului. „Printre mii şi variate cazuri de vindecare datorită nămolului lacului de la Techirghiol, printre mii şi mii de pacienţi care şi-au recăpătat sănătatea lăsând în urma lor vestigii pe marginea miraculosului lac beţele, în care se sprijineau la venire, socotesc demn de relevat următorul caz văzut cu ochii mei. O fetiţă de 7-8 ani, contactând în India, unde fusese cu părinţii, o boală de piele, după ce s-a căutat aproape un an acolo şi un alt an acasă cu toţi medicii şi cu toate medicamentele, a recurs în cele din urmă la puterea lacului Techirghiol. Minunea s-a întâmplat. Numai după zece zile de şedere în localitate şi făcând băi reci la lac, după o ungere de nămol şi şedere de o oră la soare, e ca şi vindecată“, citează autoarea Aurelia Lăpuşan publicaţia „Dobrogea Jună“ din 17 iulie 1930.
 
Potrivit Aureliei Lăpuşan, „în 1930, fuseseră înregistrate 24.000 de persoane aflate la tratament, care aduseseră însemnate venituri la bugetul primăriei. Se aprecia că o treime din profit ajunsese în buzunarul proprietarilor: satul, Eforia Spitalelor, Caritatea publică, Societatea pentru ocrotirea tuberculoşilor, CTC, Crucea Roşie, ministerele muncii, PTT şi comunicaţii. Venitul din folosirea nămolului lacului era de 600.000 de lei“. Techirghiol avea o plajă amenajată în suprafaţă de 6.000 mp, 80 de cabine, 23 de hoteluri şi 318 vile cu 4.000 de camere. Veniturile sezonului ajungeau la 3 milioane de lei. Se propune înfiinţarea Institutului Balneologic local şi un organ de control ştiinţific, primul de acest fel din ţară“.

Raport asupra regiunii balneare a lacului Techirghiol 

Ludovic Mrazec şi dr. M. Sturza au întocmit un succint raport asupra regiunii balneare a lacului Techirghiol. Raportul anticipa elaborarea unui program cuprinzând exploatarea factorilor terapeutici ai regiunii Techirghiol, în primul rând, privind protecţia nămolului. După o descriere amănunţită a modului în care s-a format rezerva de nămol, evaluată la 1.656 de milioane de kilograme, „cifră care dă o imagine cantităţii de care s-ar dispune pentru a garanta o funcţionare îndelungată a băilor“, prof. Mrazec scria, în 1930: „O exploatare sistematică a nămolului este singura garanţie că într-adevăr se poate socoti pe multe decenii, poate chiar mai mult, un nămol de calitatea acelui de astăzi. Exploatarea se face astăzi ca şi înainte, în genere, în mod prădalnic. Suprafeţele de exploatare vechi nu sunt bine cunoscute, iar cele de astăzi nu sunt exact limitate, controlul exploatării este imposibil de făcut cu organizaţia actuală. (…) O chestiune încă nestudiată este aşa-zisa refacere a nămolului. Astăzi, nămolul întrebuinţat în loc să fie readus în lac, s-a depus la marginea lacului, în satul Techirghiol. În modul acesta s-a împotmolit o suprafaţă de mai multe hectare“.
 
Profesorul Mrazec propunea, printre alte obiective de protejare a lacului, inclusiv o poliţie proprie, un perimetru de protecţie intern şi altul extern, dar şi înfiinţarea unui institut balneologic local. „Ne închipuim institutul susţinut de stat şi de Comisiile balneare ale staţiunilor din regiune. El ar fi, în ţară şi pe coasta Mării Negre, primul institut de felul acesta, aşezat tocmai acolo unde terenul de activitate pentru un astfel de institut e mai prielnic. În el s-ar concentra observaţiile meteorologice, observaţiile şi cercetările privind regimul lacului şi al factorilor săi curativi, precum şi observaţiile medicale. Ar fi indicat ca mediul sanitar să fie organul executiv al institutului în chestiune de igienă, salubritate şi sănătate. Institutul ar fi pavăza cea mai bună pentru păstrarea echilibrului lacului şi a factorilor săi curativi şi pentru progresul staţiunii“ (Mrazec, Ludovic, Sturza, Marius - „Regiunea balneară a lacului Techirghiol“, 1932). 

Mai multe tipuri de nămol 

Este perioada prielnică cercetărilor româneşti în domeniul balneologiei, căci, în 1931, Societatea Naţională de Hidrologie Medicală elabora directivele de uz internaţional de clasificare şi utilizare a nămolurilor şi introducea în vocabularul curent termenul peloid, care cuprinde în sfera sa semantică nămolurile, turbele şi pământurile terapeutice. În clasificarea nămolurilor sapropelice (nămoluri sulfuroase de culoare neagră) sunt cuprinse cinci tipuri: nămolul de limanuri şi lacuri litorale (tip Techirghiol şi Agigea), nămoluri de lacuri continentale (Amara, Lacul Sărat), nămoluri fosile (tip Ocna Sibiului), nămoluri depozitate de izvoare sulfuroase (tip Săcelul -Oltina) şi nămolul Mării Negre.
 
La Techirghiol începuseră să sosească turiştii străini. Primii sunt din Polonia, Cehoslovacia, Germania, Ungaria. Alături de ei, basarabeni şi bucovineni. Ziarele scriau: „Cea mai veche staţiune din jurul lacului cu acelaşi nume, aşezată la sursa nămolului şi excelentă pentru băi calde indicate în reumatisme, sciatici, nevralgii, boli de femie, tuberculoză osoasă, ganglionară, rahitism. Zece stabilimente de băi calde aproape de vile, cu nămol proaspăt şi de cea mai bună calitate. Două instalaţii moderne pentru băi reci de nămol la lac. Vile confortabile în plin sezon. Restaurante moderne cu preţuri moderate, piaţa bogată - alimente ieftine, apa potabilă. Zece medici autorizaţi de minister. Farmacie bine aprovizionată, laborator de analize. Legătura cu plajele mării se face repede cu şalupele societăţii Serenissima. Direct în faţa Techirghiolului se află Plaja Nouă, ce are o mare întindere şi e bătută toată ziua de razele solare, fiind una dintre cele nai bune plaje ale litoralului. Distracţii: muzică militară, trei jazzuri moderne, dancing, cinema, teatru, serbări, baluri. Calea ferată merge până în staţiune eliberându-se bilete direct Techirghiol sat, cu reducere 50 la sută pentru dus-întors“.
 
În anul 1932, Comisia balneo-chimică a Techirghiolului s-a adresat Societăţii Internaţionale de Turism pentru ca staţiunea şi lacul să fie consemnate în ghidul internaţional aflat sub tipar. Se indica: „Localitate renumită pentru nămol“.

Citeşte şi:

Controverse în dezbaterea de la Techirghiol pentru aurul negru. Se vrea referendum Iulian Soceanu - „Vom face demersuri ca nămolul să nu ia calea exportului“ (galerie foto)

Ce a depus Formin SA la APM Constanţa Sunt vizate lucrările de explorare a nămolului terapeutic de la Techirghiol (document)