Justiție Constanța Primăria Agigea și familia Sandu, la proces! Vizat, un teren de cinci hectare și pretenții de sute de mii de dolari

• La Curtea de Apel Constanța, pe 26 septembrie 2024, a ajuns dosarul 1958/118/2020*
• Obiectul dosarului constă în pretenții, iar povestea este una veche, de ea legându-se și actualul magazin Selgros din Agigea.
• Pe fond, la Tribunalul Constanța, judecătorii au admis în parte acțiunea formulată de UAT Agigea, obligând părțile reclamante să plătească suma de 223.164,53 dolari în echivalent lei la data plății, cât și dobânda penalizatoare aferentă sumei începând cu data de 7 aprilie 2020
• Primăria Agigea a cerut, în primă instanță, obligarea pârâţilor la restituirea sumei de 223.164,53 USD reprezentând preţul încasat în mod nelegal pentru vânzarea terenului în suprafaţă de 4 ha şi 1600 mp situat în Comuna Agigea, sat Lazu parcela A 428/21/5, proprietatea Comunei Agigea.

 
La Curtea de Apel Constanța, pe 26 septembrie 2024, a ajuns dosarul 1958/118/2020*, pe secția civilă,  unde Comuna Agigea prin primar, Primarul comunei Agigea se judecă cu Ion și Conseluța Sandu, vizând un teren.
 
Obiectul dosarului constă în pretenții, iar povestea este una veche, de ea legându-se și actualul magazin Selgros din Agigea.
 
Așa cum spuneam dosarul a ajuns pe masa magistraților de la Curtea de apel, în urma apelului declarat atât de reclamantul Comuna Agigea, cât și de pârâtul Sandu Ion.
 
Pe fond, la Tribunalul Constanța, judecătorii au admis în parte acțiunea formulată de UAT Agigea, obligând părțile reclamante să plătească suma de 223.164,53 dolari în echivalent lei la data plății, cât și dobânda penalizatoare aferentă sumei începând cu data de 7 aprilie 2020.
 
Primăria Agigea a cerut, în primă instanță, obligarea pârâţilor la restituirea sumei de 223.164,53 USD reprezentând preţul încasat în mod nelegal pentru vânzarea terenului în suprafaţă de 4 ha şi 1600 mp situat în Comuna Agigea, sat Lazu parcela A 428/21/5, proprietatea Comunei Agigea.
 

Cum au dobândit terenul

 
În considerentele cererii, reclamanţii învederează instanţei că după data de 01.01.1990, în temeiul Legii nr. 18/1991, #### ####### a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrata sub nr. 901/28.02.1991 prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafaţa de 5 ha ce aparţinuse socrului sau, #### ##### şi cu care era înscris în anul 1947 în evidentele C.A.P. În baza acestei cereri a fost emis de către Direcția Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanta T.P. nr. ######### din data de 30.01.1995 pe numele defunctului #### ### cu moştenitoare #### ####### pentru suprafaţa de 4 ha şi 1600 mp. Reconstituirea s -a făcut pentru suprafaţa de 4,6 ha în următoarele parcele: - parcela 201/10 — 1200 mp; - parcela ########### mp; -parcela ######## ha şi 5000 mp; - parcela ####### #### mp.
 
După apariţia Legii nr. 169/1997 de completare şi modificare a Legii nr. 18/1991, aceeaşi #### ####### a formulat a cererea de reconstituire înregistrata la Primăria Agigea sub nr. 135/09.03.1998, în numele ei şi al copiilor #### ########## şi #### ##### zis ####, pentru suprafaţa de 1 ha de la autorul #### ###, fiul lui #### ###. La cerere s-a anexat certificatul eliberat de Arhivele Nationale sub nr. 6593/30.04.1998 prin care se arata ca #### ### figura inscrisa cu 5 ha, teren arabil, la fila 18, nr. crt. 2 în anul 1948.
 

În baza acestei a doua cereri, reclamanţii susţin că s-a emis T.P. nr. ########## din data de 27.05.2002 prin care s-a reconstituit în favoarea lui #### #######, #### ##### şi #### ########## dreptul de proprietate de pe urma autoarei #### ###, pentru suprafata de 5 ha, în parcela 428/21/5.
 
Reclamanţii au arătat că, terenul arabil în suprafaţă de 5 ha din parcela 428/1/5 situat pe raza Comunei Agigea, reconstituit în baza Legii 18/1991, a fost înstrăinat prin contractul de vanzare-cumparare nr. 1036/28.05.2002 autentificat la BNP ######## ########, incheiat intre #### #######, #### ########## şi #### ##### în calitate de vanzatori şi ##### ### şi ##### #########, în calitate de cumparatori.
 
Se precizează că, terenul de 50.000 mp a fost dezmembrat în doua loturi cu doua numere cadastrale diferite: - nr. cadastral 270/1 —lot cu suprafaţă de 30.000 mp; - nr. cadastral 2702/2- lot cu suprafaţă de 20.000 mp. A fost deschisa carte funciara numai pentru lotul nr. 2 în suprafaţă de 20.000 mp.
 
Suprafata de 30.000 mp reprezentand lotul nr. 1 cu numar cadastral 270/1 din parcela ######## a fost comasata cu suprafaţa de 8, 5 ha situata în parcela 428/21/4. Întreaga suprafata de 11,50 ha a fost introdusa de către Sandu Ion , în coniventa cu Primarul Comunei Agigea de la acea data, ###### ###, în intravilanul Comunei Agigea.
 

Terenul a ajuns la Selgros

 
Prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 2498/11.09.2002 la BNP ######### ##########, ##### ### şi ##### ######### au vandut lotul 270/1 în suprafata de 30.000 mp catre Selgros Cash & Carry SRL . De fapt, obiectul contractului il reprezinta suprafata totala de 11,5 ha ce era la acea data proprietatea paratilor Sandu Ion și Conseluța, suprafaţa ce includea şi cei 30.000 mp ce aparţinuseră iniţial paraţilor.

 
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 6591/20.12.2004 la BNP ######## ####### şi ######## #######-##########, încheiat intre ##### ### şi ##### ######### în calitate de vanzatori şi ########## ########## şi ########## ######## în calitate de cumparatori, suprafata de 20.000 mp, lot 1 270/2 a fost instrainata catre cei din urma.
 
Reclamanţii susţin că, prin sentinţa civilă nr. ###/16.03.2018, Tribunalul Constanta a admis în parte cererea de chemare în judecată pe care au formulat-o şi a dispus constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr. ########## din 27.05.2002 emis pe numele autoarei #### ###, cu beneticiari #### #######, #### ########## şi #### #####, în ceea ce priveste suprafata de 4 ha şi 1600 mp, respingând cererile de constatare a nulităţii absolute a contractelor de vanzare-cumparare incheiate cu privire la acest teren ca nefondate. S-a dispus şi obligarea paratilor la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata constand în onorariu expert, dar şi obligarea reclamanţilor la plata sumei de 16.200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata-onorariu avocat în favoarea paratei Selgros #### & ##### SRL.
 
Prin Decizia civila nr. ###/C/31.10.2018 Curtea de Apel Constanta a dispus schimbarea în parte a Sentintei civile nr. ###/16.03.2018 în sensul constatării nulităţii absolute parţiale a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1036/28.05.2002 autentificat la BNP ######## ########, încheiat intre #### #######, #### ########## şi #### ##### în calitate de vânzatori şi ##### ### şi ##### ######### în calitate de cumparatori; Această decizie civilă a rămas definitivă urmare a respingerii de către ICCJ, prin Decizia civila nr. ###/10.03.2020, a recursurilor declarate de reclamantul Primarul Comunei Agigea, de pârâţii Sandu Conseluța şi Sandu Ion şi de pârâta S.C. Selgros Cash & Carry S.R.L.
 
Raportat la obiectul acţiunii, reclamanţii susţin că obligaţia de restituire a terenului aparţine cumpărătorilor Sandu Ion și Conseluța al căror titlu de proprietate - contractul nr. 1036/28.05.2002 - a fost constatat nul de către instanţa de judecata în dosar nr. ####/118/2015 prin hotarare definitivă.
 
Instanța a subliniat că terenul nu mai poate fi restituit în natura de către Sandu Ion și Conseluța deoarece aceştia au transmis dreptul de proprietate asupra suprafeţei în cauza unor terţi cumpărători de buna-credinţă, astfel cum s-a stabilit cu putere de lucru judecat în dosar nr. ####/118/2015, iar în prezent acest teren este proprietatea Selgros Cash& Carry SRL. În acest sens prima instanţa a reţinut în mod corect, în primul ciclu procesual, faptul că "probele administrate în cauza dovedesc că terenul în discuţie, în suprafaţa de 4,16 ha ce a făcut obiectul unor înstrăinări succesive, se afla în prezent în proprietatea unor subdobanditori de buna-credinţă, astfel ca imobilul nu mai poate fi restituit în natura proprietarului Comună Agigea".
 
În atare situaţie, singura variantă legală posibilă este aceea a "restiturii prestaţiilor executate în baza actului juridic constatat nulprin echivalent", ce include situaţiile în care bunul nu mai poate fi restituit deoarecea pierit, deci nu mai există în materialiatea şa sau a fost înstrăinat şi nu mai poate fi obţinut de la terţul dobânditor, adică exact ce s-a întâmplat în prezenţa cauza.
 
În atare situaţie, în patrimoniul UAT Comună Agigea nu ar mai putea reintra decât preţul vânzării acestui teren, preţ ce a fost încasat de către parării din prezenţa cauza, Sandu Ion și Conseluța, UAT Comună Agigea, substituidu-se vânzătorilor #### #######, #### ########## şi #### #####, în calitate de creditori ai acestora, pentru acelaşi raport juridic obligaţional, restituirea terenului de 4,16 ha sau a contravalorii lui. Efectul constatării nulităţii absolute parţiale a T.P. nr. #####/1655/2002 prin Sentinţa civilă nr. ###/16.03.2018, rămasa definitivă, îi constituie reîntoarcerea terenului de 4,16 ha în patrimoniul UAT Comună Agigea, având în vedere că beneficiarii titlului de proprietate nu erau îndreptăţiţi la restituirea acestuia.
 
În prezenta cauză, reclamanţii au solicitat repunerea părţilor în situaţia anterioară prin plata de către pîrîţii ##### ### şi ##### ######### a contravalorii terenului de 4,16 ha situat în Agigea, imposibil de restituit, contravaloare dedusă din preţul cu care pîrîţii ##### au înstrăinat terenul, anume de 5,364532 USD/mp. Aşa cum s-a arătat în practică cât şi în doctrină, pentru debitorul aflat în această situaţie există două posibilităţi : de a fi obligat să execute prin echivalent sau de a fi obligat să suporte toate prejudiciile cauzate creditorului prin neexecutare.
 
Instanţa nu împărtăşeşte opinia conform căreia obligaţia devenită imposibilă este stinsă şi în consecinţă, nu se pune problema riscurilor. Dictonul ad impossibilum nemo obligatio, aplicabil şi în faza de executare, presupune că debitorul nu va putea fi obligat să execute în natură, neputîndu-se face apel la acesta pentru a fundamenta o soluţie cu privire la posibilitatea de a obliga debitorul să execute prin echivalent. Condiţiile plăţii nedatorate sunt : prestaţia pe care solvensul a executat-o să aibă semnificaţia unei plăţi, să fi fost făcută cu titlu de plată, indiferent de obiectul ei: o sumă de bani, un bun individual determinat sau un bun determinat prin caractere generice. Datoria în vederea căreia s-a făcut plata să nu existe din punct de vedere juridic ( în cauză, bunul a fost transmis pîrîţilor ##### în baza unui act desfiinţat retroactiv, deci o plată rămasă fără temei). ##### să fie făcută din eroare. De la această ultimă condiţie există două excepţii printre care şi cea a situaţiei restituirii plăţii efectuate în temeiul unei obligaţii lovite de nulitate.
 
Astfel, instanţa constată că, prin desfiinţarea atît a titlului de proprietate emis în temeiul Legii nr 18/1991 cît şi a contractelor de vînzare cumpărare autentificate sub nr sub nr 2498/11.09.2002 încheiat de ##### ### şi ##### ######### cu ## ####### #### & ##### SRL şi a contractului de vînzare cumpărare autentificat sub nr 6591/20.12.2004 încheiat de ##### ### şi ##### ######### cu ########## ########## şi ########## ########, cauza obligaţiei pîrîţilor ##### nu mai există, astfel că ei sunt datori a restitui echivalentul bunului care, retroactiv, s-a apreciat că nu a existat în patrimoniul lor.
 
În ceea ce priveşte echivalentul terenului de 4,16 ha instanţa constată că acesta a fost corect estimat de către reclamanţi prin raportare la preţul cu care pîrîţii Sandu l-au înstrăinat, anume suma de 5,364532 USD/mp.
 
Pentru cele expuse mai sus, instanţa apreciază că cererea reclamanţilor de obligare a pîrîţilor la restituirea sumei de 223164,53 USD în echivalent lei la data plăţii este întemeiată. În ceea ce priveşte obligarea pîrîţilor la plata dobînzii legale aferente sumei de ######## USD începînd cu data încheierii contractelor de vînzare cumpărare constatate ca fiind nule, instanţa apreciază că aceasta este întemeiată în parte. Instanţa constată că dobînda nu curge de drept, în această situaţie nefiind întrunite condiţiile prevăzute de art 1079 alin 2 C civil. Potrivit art 1088 C civil „La obligatiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate. Aceste daune-interese se cuvin sa faca ca creditorul sa fie tinut a justifica despre vreo paguba; nu sunt debite decat din ziua cererii in judecata, afara de cazurile in care, dupa lege, dobanda curge de drept.”
 
Pentru cele expuse mai sus, instanţa va admite în parte acţiunea şi va obliga pîrîţii să plătească reclamanţilor suma de 223164,53 USD în echivalent lei la data plăţii. Totodată, va obliga pîrîţii să plătească reclamanţilor dobînda legală penalizatoare aferentă sumei de 223164,53 USD începînd cu data de 7.04.2020 (data introducerii acţiunii) pînă la data plăţii sumei de 223164,53 USD.
 
Sursă text: Portalul Instanțelor de Judecată și rejust.ro
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:
Construcțiile ilegale de pe domeniul public, mărul discordiei în procesul dintre CN APM Constanța SA și o firmă deținută în trecut de Ion Dumitrache. Ultima decizie a instanței