O firmă care vrea să ridice un P+3E, în Tomis Nord, cheamă în judecată Primăria Constanța. Cere daune de 100.000 euro

• Vorbim de dosarul, cu indicativ 4722/118/2023, care a ajuns în recurs, la Curtea de Apel Constanța, pe secția de contencios administrativ și fiscal.
• Avantech Cont SRL cere plata sumei de 100.000 euro echivalent în lei cu titlu de daune morale
• Pe fond, instanța a respins cererea firmei Avantech Cont SRL

 
Avantech Cont SRL cere plata sumei de 100.000 euro echivalent în lei cu titlu de daune morale, de la Primăria Constanța, Consiliul Local Constanța și Arhitectul Șef al municipiului Constanța.
 
Vorbim de dosarul, cu indicativ 4722/118/2023, care a ajuns în recurs, la Curtea de Apel Constanța, pe secția de contencios administrativ și fiscal. Firma din Constanța cere anularea unui act administrativ.
 
Recursul a fost înaintat de Avantech Cont SRL, unde instanța de fond a dat câștig de cauză Consiliului Local Constanța, Municipiului Constanța, Primarului municipiului Constanța și Arhitectului șef al municipiului Constanța, Dan Petre Leu.
 
Pe fond, magistrații de la Tribunalul Constanța au decis astfel – „ Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC Avantech Cont SRL în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local Constanţa, Municipiul Constanţa prin Primar, Primarul Municipiului Constanţa şi arhitectul şef al municipiului Constanţa Dan Petre Leu, ca nefondată. Obligă reclamanta Avantech Cont SRL la plata către pârâtul Municipiul Constanţa prin Primar a cheltuielilor de judecată provocate în cuantum de 4.046 lei reprezentând onorariul apărătorului ales. Cu drept de a formula recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la aceasta instanţă sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată astăzi 22.11.2024 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”.
 

Ce a cerut Avantech Cont SRL?

 
Prin cererea de chemare în judecatǎ înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.07.2023 reclamanta Avantech Cont SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al municipiului Constanța, Primarul municipiului Constanța și arhitectul șef al municipiului Constanța, anularea H.C.L. nr. 175 din 27.04.2023 și obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 100.000 euro echivalent în lei cu titlu de daune morale.
 
În fapt, reclamanta arată cǎ a formulat plângere prealabila împotriva actului criticat însa pana la data introducerii prezenței acțiuni nu a primit un răspuns de la autoritățile pârâte.
 
Reclamanta arată cǎ prin sentința civilă nr. ####/CA din 21 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Constanta în dosarul nr. #####/118/2011 s-a anulat certificatul de urbanism solicitat de reclamanta și eliberat cu interdicția de a construi pana la elaborarea unui PUZ, autoritatea pârâta, respectiv Primarul municipiului Constanta fiind obligată sǎ elaboreze și aprobe PUZ, conform documentației ce fusese depusă la dosar.
 

Deoarece pârâții nu și-au executat de bunǎ voie obligațiile cuprinse în sentința amintită anterior reclamanta s-a adresat cu o cerere Tribunalului Constanta prin care a solicitat obligarea pârâtelor la plata unor penalități de întârziere în cuantum de 1.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, pentru neexecutarea sentinței civile nr. ####/CA/2012.
 
Prin sentința civilă nr. ### din 27.10.2015 pronunțată de Tribunalul Constanta în dosarul nr. ####/118/2015 s-a admis în parte acțiunea, pârâții fiind obligați la plata către societate a unei penalități de întârziere de 500 lei pe zi de întârziere pana la executarea obligațiilor. Dupǎ pronunțarea sentinței civile nr. ### din 27.10.2015 pârâtul Primarul municipiului Constanta și-a executat obligația emițând certificatul de urbansim nr. 400 din 21.01.2016.
 
Deoarece nici acest certificat nu era conform sentinței civile nr. ####/CA/2012 la cererea reclamantei și acest act a fost anulat prin sentința civilă nr. ####/CA/07.10.2016. După anularea certificatului de urbansim nr. 400/2016 pârâtele au intrat într-o lungă pasivitate în ceea ce privește executarea obligației de a face prevăzută în titlul executoriu.
 
Pentru neexecutarea obligației societatea s-a adresa Curții Europene a Drepturilor Omului care, în final constatand întârzierea executării obligației a propus atât societății cât și Statului, încheierea unui acord de mediere, în schimbul sumei de 6.000 euro pe care Statul Român se obliga sǎ o plătească societății.
 
În final, Consiliul Local a adoptat HCLM nr. 175/2023 pentru aprobarea Avantech Cont SRL, hotărâre care în opinia reclamantei este nelegalǎ. Prin hotărârea de consiliu criticată a fost aprobată edificarea pe teren a unei construcții cu grad de ocupare de 10%, adică cu o suprafață de construire de 35 mp și cu regim de înălțime parter.

 
Aceasta restricționare este în contradicție cu sentința civilă nr. #### din 2012 care prevede în dispozitiv dincolo de anularea certificatului de urbanism nr. 3120 din 05.10.2011 și obligația pârâtelor de a aproba PUZ “conform documentației”. Aceasta mențiune echivalând, în interpretarea reclamantei, cu obligația pârâtelor de a aproba un PUZ cu coeficienți urbanistici în strict acord cu documentației depusă la dosarul de autorizare a executării lucrărilor.
 
Respectiv, un grad de ocupare de 95% și regim de înălțime de P+3 etaje conform solicitării inițiale a societății reclamante.
 
Această împrejurare privind gradul de ocupare a terenului și nr. de etaje solicitate a fi aprobate rezultă din cererea reclamantei pentru obținerea certificatului de urbanism nr. 122623 din 31.08.2011, memoriul tehnic întocmit de arhitect ##### #####, avizul de urbanism întocmit de direcția de specialitate și expertiza judiciară efectuată în dosarul care a generat pronunțarea hotărârii nr. 2273 din 2012.
 
De altfel, împrejurarea cǎ prin titlul executoriu nr. 2273 din 2012 pârâtele au fost obligate sǎ elaboreze și sǎ aprobe PUZ pentru o construcție P+3 etaje, conform documentației, rezulta din documentele interne ale primăriei, respectiv certificatul de urbanism nr. 400 din 21.01.2016, care este prima încercare de executare a sentinței civile nr. #### din 2012, certificat anulat la rândul sau în care se prevede în partea dispozitivǎ cǎ poate fi utilizat pentru elaborare PUZ pentru construire imobil locuințe colective P+3 etaje, cu spațiu comercial și birouri la parter.
 
Din anexa actului atacat, publicată pe sit-ul primăriei, se poate observa cǎ a fost aprobată supraînălțarea unui bloc de locuințe cu 3 etaje situat la o distanță de 10 metri de terenul societății însǎ în viziunea pârâtelor societatea reclamanta nu poate construi decât un parter pe 35 mp deși construcția învecinată poate fi supraînălțată fără probleme.
 
Referitor la daunele morale reclamanta solicita a se observa reaua credință cu care autoritățile pârâte au acționat, respectiv perioada mare de timp în care nu au executat hotărârea judecătorească, sentimentul societății de neputința fiind uriaș fiind imperios necesară obligarea la plata daunelor morale, suma de 100.000 euro reprezentând doar o parte din suferință continua de 11 ani.
 
În legătură cu răspunderea solidarǎ a pârâtului arhitect Dan Petre Leu, reclamanta solicita instanței sǎ retina cǎ acesta a dezinformat Comisia de Urbanism și Consiliul Local, cărora nu le-a adus la cunoștință împrejurarea cǎ prin titlul executoriu autoritatea locală a fost obligată sǎ elaboreze PUZ în termenii stabiliți de o hotărâre judecătorească.
 

Cum se apără municipalitatea?

 
În fapt, prin sentința civilă nr. ####/21.06.2012 pronunțată în dosarul nr. #####/118/2011 au fost obligați Primarul municipiului Constanța, Municipiul Constanța şi Consiliul Local al municipiului Constanța la elaborarea şi aprobarea PUZ, conform documentației, sub sancțiunea unor amenzi civile de 20% din salariul minim pe economie pe fiecare zi de întârziere.
 
În vederea punerii în executare a hotărârii, autoritatea a încheiat contractul de prestări servicii de proiectare nr. ##########, privind elaborarea PUZ "Avantech Cont” inițiator fiind ########## #########, în conformitate cu măsurile dispuse în dosarul nr. #####/118/2021 al Tribunalului Constanța. Proiectul de hotărâre pentru aprobarea PUZ elaborat de autoritatea publică pentru zona delimitată de str. Suceava, aleea #####, aleea Capidava şi Alee carosabilă a fost înaintat organului deliberativ şi a fost aprobat de Consiliul local prin HCL nr. 175/27.04.2023. La baza elaborării PUZ a stat certificatul de urbanism nr. 3195/12.10.2020 (cu valabilitate prelungită până la data de 11.10.2023), raportul informării şi consultării publicului nr. 10194/17.01.2023 şi avizul emis de Arhitectul şef nr. 70918/06.04.2023.
 
Conform hotărârii judecătorești mai sus menționate rezultă că instanţa a avut în vedere că PUZ nu poate fi elaborat decât de către autoritatea publică (nu şi de către investitor) şi, totodată, că elaborarea PUZ impune şi aprobarea lui de organul deliberativ, Consiliul local al municipiului Constanţa.
 
Pornind de la acest raționament, înseamnă că proiectul de hotărâre ce urma a fi prezentat Consiliului local având ca obiect PUZ pentru zona delimitată de str. Suceava, aleea #####, ##### Capidava şi alee carosabilă trebuia să respecte atât principiul interesului public, cât şi celelalte condiții de urbanism, nu numai investiția propusă de reclamantă (P+3). Totodată, trebuia să se verifice dacă respectiva investiție propusă de reclamantă se încadrează şi respectă reglementările de urbanism şi dacă poate fi aprobată pe baza unor modificări / derogări (motivate) de la PUG prin PUZ. În mod evident (şi contrar susținerilor reclamantei) instanța a avut în vedere obligarea autorității la elaborarea unui PUZ cu respectarea dispozițiilor legale.
 
Ca regulǎ, reglementarea din punct de vedere urbanistic a unui teren se stabilește prin PUG iar dacǎ se intenționează o modificare a reglementarilor urbanistice pentru terenul respectiv este necesară elaborarea unui PUZ care sǎ permită derogările respective de la PUG iar orice derogare trebuie motivatǎ, inclusiv din perspectiva respectării interesului public. În speță, reclamanta deține în proprietate terenul situat pe #### ####### ### ###, în suprafață de 350 mp iar potrivi prevederilor PUG acesta face parte din UTR12 zona de reglementare ZRL4 - subzona locuințe colective medii (P+3-4E) situate în ansambluri preponderent rezidențiale.
 
Utilizări admise cu condiţionări: se admite construirea de locuinţe noi numai pe bază de PUZ şi regulament aferent aprobate, caracteristici ale parcelelor - conform PUZ şi regulament aferent aprobate, cu condiționări: pentru clădiri de locuințe noi se va asigura o suprafață de teren de minim 150 mp / apartament. Totodata, amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor - conform PUZ şi regulament aferent aprobate, se va face cu următoarele condiţionări: clădirile izolate vor avea fațade laterale şi se vor retrage de la limitele parcelei la o distanţă cel puţin egală cu jumătate din înălţimea la cornișă a clădirii măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai mic de 5 m. Conform punctului de vedere al elaboratorului PUZ pe terenul cu suprafațǎ de 350 mp s-a optat pentru expropriere şi pentru reglementarea sa ca spațiu verde de folosință publică.
 
Utilizarea actuală a suprafeţei de teren este de spațiu verde aferent locuințelor colective din proximitatea str. ###### (### ## şi V4), conform imaginilor satelitare.
 
 Această utilizare nu a fost schimbată de la momentul anterior pronunțării sentinței şi până în prezent, el deservind zona rezidențială adiacentă. Suprafața terenului este una redusă, insuficientă pentru realizarea unui imobil cu destinația şi regimul de înălțime solicitat de reclamantă (P+3). Conform RGU (HG 525/1996) procentul maxim de ocupare al terenurilor din zonele rezidențiale este de 20%. Raportat la suprafaţa terenului proprietatea reclamantei, se traduce într-o construcție cu suprafața maximă de 70 mp la sol şi pe fiecare nivel, ceea ce ar genera dificultăți considerabile în a putea acomoda locuințe colective salubre, cu respectarea Legii nr. 114/1996 în ceea ce privește suprafețele minime care trebuie asigurate în cadrul fiecărei unităţi locative.
 
Reclamanta nu a dovedit în ce mod a greșit autoritatea publica când a elaborat PUZ având în vedere cǎ pe terenul sau de doar 350 mp nu se poate asigura necesarul de 150 mp aferent fiecărui apartament și nici retragerea de jumătate din înălțimea clădirii propuse fațǎ de laturile parcelei.
 
Cererea de obligare la plata unor daune morale este nefondatǎ la rândul sau având în vedere inexistentă faptei ilicite iar pentru întârzierea punerii în executare a hotărârii judecătorești prin care autoritatea a fost obligată sǎ întocmească PUZ au fost pronunțate hotărâri prin care conducătorul UAT a fost obligat la penalități și amenzi.
 

Cum a răspuns Avantech Cont SRL? 

 
La data de 06.09.2023 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate ca nefondate având în vedere cǎ sentința civilă nr. #### din 2012 are putere de lucru judecat și nu mai poate fi repusă în discuție iar sensul sintagmei “conform documentației” a fost înțeles exact de toți funcționarii din cadrul primăriei.
 
Pe de alta parte reclamanta solicita instanței sǎ aibă în vedere cǎ arhitectul șef a semnat zeci de autorizații de construire în care toate apartamentele aveau mai puțin de 100 mp de teren aferent construcției iar conform art. 25 din HG nr. 525 din 1996 nu se impune existența accesului direct la calea publicǎ ci simplă posibilitate de acces ce se poate realiza prin prisma prevederilor art. ### # ### Cod civil care prevede cǎ proprietarul fondului lipsit de acces la calea publicǎ are dreptul sǎ i se permită trecerea pe fonul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.
 
În ceea ce privește consultarea publica reclamanta reiterează opinia sa potrivit căreia aceasta ar fi fost reală doar în condițiile în care primăria ar fi adus la cunoștință publicului cǎ elaborarea PUZ a fost determinată de pronunțarea unei hotărâri judecătorești în acest sens.
 

Cum a deliberat instanța? 

 
Având în vedere această unică definiție, care evident nu corespunde cu interpretarea reclamantei din moment ce reclamanta în dosarul nr. #####/118/2011 s-a limitat la solicitarea autorizării construirii imobilului de locuințe colective P+3E pe parcela sa de teren și nicidecum nu a depus la dosarul respectiv o documentație de urbanism tip PUZ ci doar cererea tip pentru emiterea certificatului de urbanism, memoriul de prezentare a solicitării, planul de situație și de încadrare în zonǎ, planul de amplasament și titlul de proprietate, instanță constată cǎ în realitate reclamanta dorește sǎ obțină aprobarea edificării construcției sale direct din etapa solicitării actului de informare reprezentat de certificatul de urbanism.
 
Cu alte cuvinte, reclamanta din prezenta cauzǎ insistând pe expresia “conform documentației” și susținând continuu, dar evident eronat, cǎ singura interpretare a acestei sintagme este echivalentă cu autorizarea construirii blocului P+3E, apreciază fără nicio justificare legală cǎ elaborarea PUZ de către autoritatea publica este nelegală deși autoritatea a fost obligată exact la acest lucru și nu la aprobarea investiției sale.
 
Simpla ignorare de către reclamantă a definiției legale oferită de legiuitor pentru documentația de amenajare a teritoriului și urbanism nu poate și nu trebuie sǎ constituie un motiv pentru a obliga autoritatea publică sǎ autorizeze o construcție care în mod evident nu îndeplinește condițiile urbanistice minimale pentru a fi amplasată pe parcela reclamantei. În concret, hotărârea judecătorească, cum de altfel și reclamanta a sesizat cu siguranță din lecturarea și citarea repetitivă a sentinței nr. ####/CA din data de 21.06.2012, se pronunță de instanță “în numele legii” fapt care presupune cu necesitatea cǎ dispozitivul acesteia nu poate fi folosit pentru o încălcare a legii, cum în realitate solicită societatea.
 
Ca regulă, reglementarea din punct de vedere urbanistic a unui teren se stabilește prin PUG iar dacǎ se intenționează o modificare a reglementarilor urbanistice pentru terenul respectiv este necesară elaborarea unui PUZ care sǎ permită derogările respective de la PUG iar orice derogare trebuie motivată, inclusiv din perspectiva respectării interesului public, în speță de fațǎ singura motivare oferită de reclamanta pentru aprobarea investiției sale este faptul cǎ dorește foarte mult sǎ construiască pe parcela de 350 mp un bloc de trei etaje precum și faptul cǎ nu înțelege de ce nu poate și ea sǎ încalce reglementările urbanistice deși a constatat cǎ alte persoane au construit încălcând aceste norme.
 
Argumentul potrivit căruia dacǎ mai multe persoane încalcă legea atunci și reclamanta ar trebui sǎ fie lăsată sǎ o facă nu poate fi un argument serios ce ar putea sǎ stea la baza unei hotărâri judecătorești.
 
În speță, reclamanta deține în proprietate terenul situat pe #### ####### ### ###, în suprafață de 350 mp iar potrivi prevederilor PUG acesta face parte din UTR12 zona de reglementare ZRL4 - subzona locuințe colective medii (P+3-4E) situate în ansambluri preponderent rezidențiale.
 
Conform PUG pentru ansamblurile existente, noile cerințe ale locuitorilor și disfuncționalitățile cauzate de nerespectarea proiectelor inițiale sau de unele modificări arbitrare ale cadrului construit și amenajat vor impune intervenții corective pentru care va fi necesar sǎ se elaboreze PUZ, având ca obiective clarificarea diferențierii apartenentei terenurilor publice de cele care vor reveni în indiviziune proprietarilor urmând a fi gestionate de asociațiile de locatari sau diverse societăți economice mixte, eliminarea cauzelor disfuncționalităților și poluărilor care nemulțumesc locuitorii, refacerea amenajărilor exterioare și în special a spațiilor plantate și de joc pentru copii, extinderea și completarea echipamentelor publice deficitare, ameliorarea aspectului clădirilor și amenajărilor, diminuarea insecurității și infracționalității prin delimitarea și marcarea sau îngrădirea spațiilor aferente locuințelor colective pe grupări de blocuri.
 
În mod corect autoritatea publica a optata pentru exproprierea reclamantei de teren şi pentru reglementarea sa ca spațiu verde de folosință publică având în vedere imposibilitatea edificării pe acesta a unei construcții viabile. Utilizarea suprafeței de teren este de spațiu verde aferent locuințelor colective din proximitatea str. ###### (### ## şi V4).
 
Conform RGU (HG 525/1996) procentul maxim de ocupare al terenurilor din zonele rezidențiale este de 20%. Raportat la suprafaţa terenului proprietatea reclamantei, se traduce într-o construcție cu suprafața maximă de 70 mp la sol şi pe fiecare nivel, ceea ce ar genera dificultăți considerabile în a putea acomoda locuințe colective salubre, cu respectarea Legii nr. 114/1996 în ceea ce privește suprafețele minime care trebuie asigurate în cadrul fiecărei unităţi locative.
 
Conform Legii ######## suprafața minimă pentru o locuință cu o cameră este de 58 mp, iar pentru o locuință cu două camere este de 81 mp, iar potrivit PUG pentru clădiri de locuințe noi se va asigura o suprafață de teren de minim 150 mp / apartament.
 
Imobilul nu are deschidere la o circulație carosabilă publică în mod direct sau indirect, cerință obligatorie în vederea edificării, conform art. 25 RGU iar precizarea reclamantei cǎ ar putea într-un viitor incert sǎ obțină acest acces nu este suficientă pentru a se concluzia în sens contrar. Reclamanta nu a dovedit în ce mod a greșit autoritatea publica când a elaborat PUZ având în vedere cǎ pe terenul sǎu de doar 350 mp nu se poate asigura necesarul de 150 mp aferent fiecărui apartament și nici retragerea de jumătate din înălțimea clădirii propuse fațǎ de laturile parcelei, singurul argument al reclamantei cu privire la aceste aspecte fiind acela potrivit căruia și alți investitori au nesocotit legea iar autoritățile locale, în opinia sa, au tolerat aceste investiții.
 
Reclamanta ignorǎ cu desăvârșite caracterul piramidal al reglementarii în materia urbanismului, respectiv PUG - PUZ - PUD, cele din urmă neputând crea norme complet străine fațǎ de reglementările generale care au caracter director și care asigură o armonizare a dezvoltării urbane cu interesul general al comunității locale de a beneficia de condiții de locuire optime, derogările putând fi dispune numai dacă prin acestea se pot asigura condiții mai bune pentru atingerea obiectivelor și dispozițiilor generale ale Regulamentului de Urbanism #######, fiind deci interzisă reglementarea unor derogări care în realitate anulează sau reduc până la quasi - anulare indicatorii urbanistici generali.
 
Referitor la procedura dezbaterii publice instanță reține cǎ aceasta a fost respectată, fiind reală prin prisma faptului cǎ numeroase persoane au formulat observații, iar modul de desfășurare a fost înscris în raportul informării și consultării publicului, simpla opinie a reclamantei cǎ autoritatea publica a viciat procedura prin omisiunea de a preciza cǎ PUZ se elaborează ca urmare a unei hotărâri judecătorești nu are vreo legătură cu legalitatea procedurii de informare din moment ce acest aspect nu era esențial din punct de vedere legal iar publicul nu ar fi fost mai bine servit de aceasta informație din moment ce PUZ nu este un act cu caracter individual, sau care sǎ o privească doar pe reclamantă, ci un act cu caracter normativ ce reglementează o zonă de 7 hectare, dens populată a municipiului Constanta, pentru marea majoritate a destinatarilor normei existența hotărârii pe care o invocă reclamanta neavând însemnătate.
 
În ceea ce privește cererea de obligare la plata unor daune morale instanță având în vedere considerentele anterioare constată cǎ aceasta este nefondată la rândul sǎu având în vedere inexistența faptei ilicite iar pentru întârzierea punerii în executare a hotărârii judecătorești prin care autoritatea a fost obligată sǎ întocmească PUZ au fost pronunțate hotărâri prin care conducătorul UAT a fost obligat la penalități și amenzi pe de o parte, pe de altă parter instanță apreciază cǎ natura daunelor morale este incompatibilă cu ficțiunea juridică reprezentată de societățile comerciale, aceste convenții inter-subiective nefiind capabile sau apte de suferințe psihice sau morale din moment ce acestea sunt sentimente și/sau emoții eminamente umane sau specifice organismelor biologice conștiente.
 

Despre Avantech Cont SRL

 
Potrivit termene.ro, Avantech Cont SRL a fost înființată în anul 2002, are sediul în Constanța, pe Aleea Daliei (începând cu 17 aprilie 2024) și se ocupă de închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate.
 
Firma are un punct de lucru și în stațiunea Mamaia.
 
Asociați sunt Hristian Șapera și Stere Raiciu, ultimul fiind și administratorul societății, iar numele său legându-se și de Selsa Trade SRL.
 
Conform sursei citate, în 2023, Avantech Cont SRL a declarat un angajat, pierderi peste 4.200 de lei și cifra de afaceri a depășit 37.000 de lei.
 
Pentru documentarea acestui articol s-au folosit informații și de pe platforma termene.ro.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Proces cu un investitor imobiliar!
Primarul Municipiului Constanța, amendat pentru „formulare cu rea-credință a cererii de recuzare“. Decizia finală a Tribunalului (MINUTA)