Editorial Crimă premeditată. Cum se naște o minte capabilă de acte de neconceput?

 

• Deși, există o înțelegere psihologică a criminalității, nu înseamnă că aceste acte devin scuzabile.
• Din nefericire, comportamentul criminal poate să devină o realitate devastatoare.

Actul de a omorî pe cineva este una dintre cele mai șocante și tulburătoare forme de comportament uman. De-a lungul istoriei, s-au căutat răspunsuri pentru a înțelege de ce anumite persoane sunt capabile să comită astfel de fapte. Cei care omoară sunt adesea portretizați ca monștri în ochii societății, însă mecanismele psihologice din spatele acestui act sunt mult mai complexe. De la emoții intense, la traume din copilărie și tulburări de personalitate, să vedem ce poate duce un individ pe calea fără întoarcere a crimei.

Unul dintre factorii cheie care contribuie la dezvoltarea unei minți capabile de crimă premeditată este mediul înconjurător. De la o vârstă fragedă, experiențele traumatizante, abuzurile emoționale sau fizice, și influențele negative din comunitate pot crea un teren fertil pentru dezvoltarea unor comportamente disfuncționale. Aceste experiențe generează o formă de desensibilizare la violență și pot transforma empatia într-un sentiment străin.
 
Dar....adesea, daca ne întâlnim pe stradă cu cineva și încercăm să justificăm cel mai recent eveniment tulburător de la Constanța, cazul „Șacalul”, acuzat că a ucis două femei, ne va spune că nu există nici o justificare! Criminalii premeditați, cum ar fi asasinii în serie, demonstrează o răceală psihologică. Aceștia pot planifica meticulos actele de violență, având o viziune distorsionată a moralității.

La aceștia, există o deconectare completă de la empatie și emoții, ceea ce le permite să vadă omorul ca pe o simplă activitate strategică.

Deși, există o înțelegere psihologică a criminalității, nu înseamnă că aceste acte devin scuzabile.

Din nefericire, comportamentul criminal poate să devină o realitate devastatoare.
 
   

 
 PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.




 Citește și: 
 
„Șacalul”, judecat în lipsă! Avocata – „Nu își recunoaște faptele” (VIDEO)