Editorial Disciplinele obligatorii din gimnaziu, puse pe făraş. Profesorii şi părinţii propun, cine dispune?

Săptămâna trecută, în Monitorul Oficial au fost făcute publice numele celor 23 de membri ai comisiei care va stabili planurile-cadru pentru învăţământul preuniversitar, între care ne-au atras atenţia acad. Ioan Aurel Pop - preşedintele Academiei Române, Marius Andruh - Academia Română, Mariana Moarcăş - Banca Mondială, Marian Staş - devenit consilier ministerial, reprezentanţi ai Universităţii din Bucureşti sau ai Universităţii „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca ş.a.


Nu ştim dacă în strânsă legătură, deşi aşa ar părea normal, zilele acestea, însă, profesorii şi părinţii au fost invitaţi să completeze câte un chestionar (până pe 15 martie), care în esenţă le solicită să numească, cu argumente, una până la trei discipline obligatorii care consideră că ar trebui să îşi reducă numărul de ore şi la ce clasă, dar şi materiile care nu dispun de suficiente ore şi la ce clasă. Pentru ca, în final, să li se solicite „Numiţi disciplinele care, în opinia dvs., nu ar trebui să se regăsească printre disciplinele obligatorii. Vă rugăm să justificaţi această opinie”.


Cele 18 materii scoase la „mezat” sunt: Limba şi literatura română, Limba şi literatura maternă, două Limbi moderne, Elemente de limbă latină şi de cultură romanică, Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Educaţie socială, Istorie, Geografie, Religie, Educaţie plastică, Educaţie muzicală, Educaţie fizică şi sport, Educaţie tehnologică, Informatică şi TIC, Consiliere şi dezvoltare personală.


Dacă în cazul profesorilor lucrurile sunt destul de clare, aceştia fiind în cunoştinţă de cauză, cu părinţii treaba devine mai delicată pentru simplul motiv că deja la gimnaziu marea majoritate a copiilor „zburdă” liberi, iar aparţinătorii, în puţinul timp rămas de petrecut cu familia, mi-e greu să cred că-i mai verifică la teme. Ce să mai vorbim de făcut temele împreună? Cel mult le mai împărtăşeşte „odorul” - dacă are chef - ce supărări i-a mai pricinuit cutare sau cutare profesor, care cu siguranţă are ceva cu el, că, deh, i s-a pus pata. În atare condiţii, se presupune că dacă s-ar implica în a răspunde la acest chestionar, părinţii ar trebui să o facă împreună cu elevul, care - ce să vezi? - îşi doreşte să studieze fix ceea ce i-ar folosi în viitor. De câte ori vi s-a întâmplat, stimaţi părinţi, să vă surprindeţi exclamând, alături de copil: „Lasă, dragă, că şi aşa asta nu-ţi mai foloseşte la nimic pe viitor!”. Chiar aşa, la ce le foloseşte materia Educaţie tehnologică?


Citeşte şi:


ISJ Constanţa a decis! Repartizare în ordine alfabetică şi tragerea la sorţi a învăţătoarelor la clasa pregătitoare

Editorial Nu s-a construit nicio şcoală, dar se reduc efectivele la clasă. Din pix e uşor să promiţi multe