Editorial Edi Iordănescu și plecarea de la națională. Un EURO peste așteptări, moștenirea cea mai de preț

 

• Consider că, până la a analiza parcursul lui la cârma „tricolorilor”, e cuvenit să-i oferim mulțumirile de rigoare pentru munca depusă. În ciuda criticilor venite din partea presei și a fanilor, Iordănescu a reușit, la final, să aducă fericire pe chipul românilor de pretutindeni, prin parcursul echipei la EURO

 
După ce naționala României și-a încheiat parcursul la Campionatul European din Germania, disputat între 14 iunie – 14 iulie 2024, soarta băncii tehnice a fost pusă sub semnul întrebării, dat fiind faptul că selecționerul Edward Iordănescu a lăsat să se înțeleagă că va lua o pauză pentru a petrece mai mult timp cu familia.
 
Ei bine, la aproape o lună de la acele declarații, Edi Iordănescu a renunțat la banca naționalei, anunțul fiind făcut de Federația Română de Fotbal.
 
Fiul lui Anghel Iordănescu, la rândul lui selecționer în trecut la națională, nu și-a mai prelungit contractul scadent la sfârșitul acestei luni.
 
Consider că, până la a analiza parcursul lui la cârma „tricolorilor”, e cuvenit să-i oferim mulțumirile de rigoare pentru munca depusă. În ciuda criticilor venite din partea presei și a fanilor, Iordănescu a reușit, la final, să aducă fericire pe chipul românilor de pretutindeni, prin parcursul echipei la EURO. A reușit ce nu a mai reușit de multă vreme un selecționer al României, anume să creeze o vară memorabilă pentru suporteri.
 
Peste timp, ne vom aminti de „Generația de Suflet”, așa cum a botezat-o Edi, ca fiind rodul perseverenței și încrederii investite de selecționer în jucători, elemente pe care și Federația le-a arătat lui.
 
Edward Iordănescu a fost numit în ianuarie 2022 selecționer, iar primele meciuri oficiale în care a pregătit echipa au fost cele din Liga Națiunilor. Acea campanie din vara lui 2022 a fost un dezastru, „tricolorii” clasându-se pe ultimul loc, în spatele Bosniei, Finlandei și Muntenegrului. La final, se auzeau vocile care îl contestau pe Iordănescu în postura de selecționer.
 
Tot cu el pe bancă, România a început și campania de calificare pentru EURO 2024, în primăvara lui 2023. Au existat, și atunci, voci care dădeau șanse minime de reușită naționalei. Elveția era considerată unanim favorită, iar Israel era văzută suficient de capabilă cât să obțină locul 2. Iată că, în momentul în care s-a tras linia, România era calificată de pe primul loc, fără înfrângere, cu cea mai bună defensivă și la cinci puncte distanță de Elveția. Ultimele două meciuri vor rămâne, probabil, întipărite în mintea suporterilor. Victoria cu Israel care ne-a calificat matematic la EURO și succesul cu Elveția care ne-a asigurat prima poziție.
 
Timpul a trecut, Campionatul se apropia, România își disputa meciurile amicale, iar Edi era din nou contestat și lumea se întreba ce va face în Germania. Deznodământul a fost, încă odată, unul fericit. România a învins Ucraina în meciul de deschidere cu un nesperat 3 – 0, a pierdut cu Belgia, fără a se face de râs și a remizat cu Slovacia într-o partidă jucată matur, în interesul propriu și astfel, s-a calificat doar pentru a doua oară în istorie în fazele eliminatorii ale unui Campionat European.
 
România era veselă, mândră și încrezătoare. Deși visul frumos a fost spulberat de Olanda în optimi, am rămas cu amintirea plăcută al unui EURO în care ne-am depășit condiția și ne-am bucurat cu adevărat de fotbal. Iar Edi Iordănescu este unul dintre oamenii aflați în spatele acestor fapte. Acum pleacă cu capul sus, demn și lăsând o ultimă impresie pozitivă.
 
Citește și:
Editorial Naționala care ne unește