Editorial Reforma curriculară pentru liceu. O schimbare necesară sau un compromis periculos?

• Ministerul Educației propune un nou mod de organizare a orarului elevilor de liceu, cu schimbări semnificative în ceea ce privește numărul de ore alocat unor discipline fundamentale.
• Planurile-cadru propuse au adus și o reducere a orelor de Istorie, fapt care a stârnit nemulțumirea facultăților de Istorie din țară.
• Ministerul Educației susține că aceste modificări oferă mai multă flexibilitate școlilor și elevilor, permițând fiecărei unități de învățământ să decidă în funcție de specificul său.

 
Noile planuri-cadru pentru liceu, lansate recent în dezbatere publică de Ministrul Educației, readuc în atenție o reformă curriculară mult așteptată, dar amânată ani la rând.
 
După ani de tergiversări, Ministerul Educației propune un nou mod de organizare a orarului elevilor de liceu, cu schimbări semnificative în ceea ce privește numărul de ore alocat unor discipline fundamentale.
 
Această reformă ar fi trebuit să fie implementată încă din 2020, dar, din diverse motive politice și administrative, ea a fost amânată succesiv. Acum, schimbările propuse stârnesc critici atât din partea profesorilor, cât și a specialiștilor din domeniul educației, care consideră că acestea pot avea efecte negative pe termen lung asupra pregătirii elevilor. Una dintre cele mai controversate modificări este reducerea numărului de ore de Matematică pentru clasele a XI-a și a XII-a la profilurile de științe sociale.
 
De asemenea, eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a este un alt punct sensibil. Într-o lume marcată de crize ecologice și conflicte internaționale, eliminarea acestei materii din trunchiul comun ridică mari semne de întrebare cu privire la pregătirea viitorilor cetățeni.
 
Planurile-cadru propuse au adus și o reducere a orelor de Istorie, fapt care a stârnit nemulțumirea facultăților de Istorie din țară. Acestea consideră că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Istoria nu este doar despre trecut, ci și despre înțelegerea prezentului și construirea unui viitor informat.
 
Limba modernă 2 suferă, de asemenea, o reducere semnificativă. Planurile prevăd doar o oră obligatorie pe săptămână. Într-o Europă tot mai conectată, reducerea studiului limbilor străine pare un pas înapoi, nu înainte.
 
Ministerul Educației susține că aceste modificări oferă mai multă flexibilitate școlilor și elevilor, permițând fiecărei unități de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Totuși, criticii reformei atrag atenția asupra faptului că această flexibilitate se poate transforma într-o lipsă de coerență educațională.
 

Mai mult, se observă o tendință de descentralizare în deciziile educaționale, dar fără o strategie clară care să garanteze calitatea învățământului. De exemplu, noile planuri-cadru permit unităților de învățământ să aleagă disciplinele opționale, dar nu există garanții că toate școlile vor avea resursele necesare pentru a oferi opțiuni relevante pentru elevi. Dacă dorim un sistem educațional competitiv, deciziile trebuie luate pe baza unei viziuni coerente, și nu ca un compromis conjunctural.
 
Citește și:
 
Limba rusă în liceele militare din România? Iată ce materie surpriză apare în proiectul-cadru pentru învățământul liceal
 
Calendarul înscrierii în învăţământul primar pentru anul şcolar 2025 - 2026, în dezbatere publică (DOCUMENT)