Editorial România ar putea deveni „plastilina” jocurilor de putere

• Când scriu acest material, vorbim de ziua 1.091 de război ruso-ucrainean

 
 
Ultimele știri geopolitice mi-au lăsat un gust amar, zilele acestea. Se vorbește pe scară largă de o încetare a războiului din Ucraina, un aspect care mă bucură. Nu mă încântă, însă, ce declarații fac liderii mondiali.
 
Președintele american Donald Trump a sugerat marți că Ucraina poartă răspunderea pentru invazia la scară mare lansată de Rusia în urmă cu aproape trei ani. Donald Trump a făcut aceste afirmații după ce miniștrii de externe american și rus au discutat la Riad despre restabilirea legăturilor și încheierea războiului în Ucraina.
 
În timpul conferinței sale de la Mar-a-Lago, Trump i-a reproșat de asemenea Ucrainei că a deturnat o parte din ajutorul american de la începutul conflictului. 'Președintele Zelenski mi-a spus săptămâna trecută că el nu știe unde sunt jumătate din banii care li s-au dat', a susținut președintele american, înainte de a critica absența alegerilor în Ucraina după declanșarea invaziei ruse.


Potrivit lui Donald Trump, era necesar să se organizeze alegeri în Ucraina, cerere pe care o formulase și Rusia. 'Nu Rusia crede asta. Aceasta este ceea ce cred eu și multe alte țări de asemenea', a afirmat Trump.
 
Asta și alte critici aduse lui Zelenski au fost punctul fierbinte al conferinţei de presă.
 
Asta nu mă face decât să mă gândesc cu liderii mondiali ar putea să aibă alte interese. Unde s-ar duce toată această atenție? Știm deja că există acuzații că alegerile din România au fost influențate de către diverse state ce au interesul să își poziționeze pionii în acest punct strategic.
 

România este o forță, unde avem o bază militară incredibil de mare în lucru, deținută de americani, avem scutul de la Deveselu și poziționarea strategică.
 
Rămân niște întrebări fără de răspuns pe care le putem adresa. Unde vrea Putin să își focalizeze atenția? De ce Trump, a cărui administrație a fost acuzată că s-a implicat în alegerile din România, ține atât de mult la organizarea imediată de noi alegeri în Ucraina?
 
Când scriu acest material, vorbim de ziua 1.091 de război ruso-ucrainean. Ziua 1.091 în care oameni au murit de ambele părți, nevinovați și-au găsit sfârșitul sub clădiri bombardate cu drone, mame despărțite de copii, tineri fără un viitor clar, bătrâni morți de frig sau de foame. Vorbim de un război crunt în anul 2025, un an în care tehnologia ne permite să zburăm mai rapid spre Marte, să învingem boli pe care le credeam incurabile, să vorbim cu apropiații noștri și dacă lucrează pe o stație spațială. Dar nu putem evita un război.
Și totuși, ce rol va avea România în urma păcii promise de liderii mondiali la granița noastră? Eu cred că România ar putea să aibă rolul de „plastilină”. Am fost linia I de primire a refugiaților ucraineni, suntem în an electoral prezidențial, în urma scandalului de la alegerile de anul trecut, unde Călin Georgescu a ieșit triumfător după turul I, iar turul II a fost anulat după ce CCR a găsit nereguli cu privire la organizarea campaniei electorale. Suntem o plastilină ușor de modelat de influențele rusești, americane etc.
 
Chiar dacă pe român îl dernajează facturile la gaze, prețul la ouă, impozitul la casă, furia aceasta este combustibil pentru cei care vor să își mobilizeze influența pentru a câștiga putere.
 

Suntem o plastilină.
 
Citește și
Editorial Efectul post-Georgescu și incertitudinea populației