LIVE TEXT-VIDEO Eveniment de excepție al ZIUA de Constanța. Aurelia Lăpușan lansează volumul „Patrimoniul uman al Dobrogei. Contribuții și destine remarcabile“ (GALERIE FOTO)

Dobrogea, spațiu încărcat spiritual, istoric, emoțional, se află la aniversarea de 146 de ani de la reîntregirea cu Patria Mamă. Pe 14 noiembrie 1878, în urmă cu 146 de ani, era citită proclamația lui Carol I, cu ocazia revenirii „acasă” a țărmului dintre Dunăre și Marea Neagră.


Reverberațiile istoriei – sărbătorirea Dobrogei
 
Momentul 14 noiembrie 1878, după cum spunea profesorul Rădulescu, „n-a însemnat decât satisfacerea «proformei» unui act istoric de multă vreme trăit și simțit de românii cojeni, dicieni sau mocani, ale căror așezări împânzeau  vatra provinciei de la Dunăre și până la Marea Neagră“.
 
Cotidianul ZIUA de Constanța a adus în atenția publică fragmente importante din istoria Dobrogei, organizând campanii culturale de mare anvergură și nu numai, iar anul 2024 nu se lasă mai prejos.
 
Sărbătoarea Dobrogei capătă pentru colectivul publicației ZIUA de Constanța o semnificație aparte. La 146 de ani de la revenirea provinciei la țară scriem cu reverență despre oamenii ei care i-au zidit devenirea, acel fabulos patrimoniu uman care ne-a lăsat moștenire un prețios îndreptar de iubire.
 
Pe 23 noiembrie 2024, echipa ZIUA de Constanța recreează alături de etniile dobrogene slujba Te Deum de pe scările Bisericii „Metamporphosis” din Constanța, apoi organizează o lansare de carte în incinta Teatrului pentru Copii și Tineret „Căluțul de Mare“ Constanța.
 
Slujba de Te Deum are loc azi, 23 noiembrie 2024, de la ora 10:00, organizată la Biserica Greacă Schimbarea la Faţă – „Metamorphosis”, de pe strada Mircea cel Bătrân nr. 36, Constanța.


La finele slujbei, pe scările lăcașului de cult, este recreată fotografia din 1878, iar imaginile vor rămâne în memoria colectivă a urbei, o moștenire pentru urmașii noștri, care va avea un loc de cinste în istoria nescrisă a Constanței și mai cu seamă în cea a tuturor familiilor participanților.

 
Lansare de carte: „Patrimoniul uman al Dobrogei. Contribuții și destine remarcabile“
 
Volumul poartă numele „Patrimoniul uman al Dobrogei. Contribuții și destine remarcabile“. Sub logoul ziarului ZIUA de Constanța, inițiatorul și susținătorul proiectului, se află semnătura unui mai vechi colaborator al publicației, Aurelia Lăpușan. Lansarea volumului are loc azi, 23 noiembrie 2024, la ora 11.00, la Teatrul pentru Copii și Tineret „Căluțul de Mare“ Constanța.

 
14 noiembrie 1878 - Proclamație către dobrogeni și armată

 
Dis de dimineață, pe 14 noiembrie 1878, domnitorul Carol I, după ce a călătorit o noapte întreagă, a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de Ion C. Brătianu, generalul G. Angelescu (comandantul diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea), prefectul judeţului, primarul Brăilei şi consilieri locali, precum şi numeroşi cetăţeni ai oraşului.

 
Cu acest prilej a fost citită soldaților „Proclamația către armata română”, document redactat de Mihail Kogălniceanu. El suna astfel:
 

Soldaţi!

Puterile mari europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu România Dobrogea, această veche posesiune a prinţilor noştri de mai înainte.

Azi veți pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc! Însă acum veți merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci amici, ca frați ai locuitorilor, care de azi înainte sunt concetățenii noștri.

Soldați! În această nouă Românie veți găsi o populațiune care în cea mai mare parte este deja românească. Însă veți găsi și locuitori de alt neam și alte credințe. Toți aceștia, care devin membri ai statului român, au același drept la protecțiunea și la dragostea voastră! Între ei veți găsi mahomedani, ale căror obiceiuri se deosebesc de ale noastre. Vă recomand cu deosebire ca să respectați credința lor.

Fiți în mijlocul noilor voștri concetățeni, ceea ce ați fost atât în timp de pace, cât şi pe câmpul de onoare: model de bravură şi de disciplină, apărători ai drepturilor României și anteluptători ai legalității și ai civilizației Europei; astfel vă cunoaște acum întreaga Europă, și cu mândrie confirmăm aceasta.

Așadar, drum bun soldați și Dumnezeu să vă apere!
Trăiască România!
Dat la Brăila la 14 noiembrie, anul 1878”.
Semnează Regele Carol.



UPDATE 1- Slujba Te Deum, la Biserica Greacă

Evenimentul debutează cu slujba Te Deum, oficiată de un sobor de preoți la Biserica Greacă.  



Printre cei prezenți se numără Florin Goidea - șeful CN ACN Constanța, Dorin Popescu - expert în geopolitică, analist politic, eseist, cadru universitar, diplomat, președinte fondator al Asociației Casa Mării Negre, Dragoș Zisopol - Membru al Camerei Deputaților din Parlamentul României, Anton Antoniadis - Președintele comunității elene Elpis Constanța, Monseniorul Ieronim Iacob, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea.

Participă și George Măndilă - președinte OMD Constanța Mamaia, Ruxandra Serescu - Director General Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Nicolae Artion - președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Constanța, col. (r) Remus Macovei - președintele Asociației Cultul Eroilor ,,Regina Maria”, subprefectul Ali Șenol, Muftiul Muurat Iusuf, Liliana Piscanu - şef al Serviciului Monitorizarea Serviciilor Publice Deconcentrate Situații de Urgenţă din cadrul Prefecturii Constanţa, Erwin Șimșensohn - directorul Teatrului de Stat Constanța, Vasile Nicoară - directorul Colegiului Mircea cel Bătrân,  conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, Ovidiu Dunăreanu - preşedintele Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Dobrogea, Daniela Vitcu - Decanul Facultăţii de Arte, Anca Constantin - Decanul de la Facultatea de Construcții, Cristiana Anghel - directorul Liceului teoretic „Ovidius“. 


La slujbă participă mai multe doamne, care s-au întrunit în „Asociația Iubitorilor costumelor populare românești“. Toate sunt îmbrăcate în costume populare românești care au o vechime de zeci de ani.

Este prezent la eveniment și un grup de elevi de la Colegiul național Militar „Alexandru Ioan Cuza“ Constanța.


Lăcașul de cult este neîncăpător pentru enoriașii care participă la slujbă. 



UPDATE 2 

Slujba de Te Deum s s încheiat. 

 „Mulțumesc Domnului că le-a rânduit pe toate și că azi sunt și eu aici. Mulțumesc dumneavoastră care sunteți aici ca împreună să ne animtim ce înseamă istoria noastă comună a Dobrogei. Popoarele adevărate sunt cele care nu-și uită eroii și trecutul. Noi îi comemorăm azi pe cei care au făcut posibilă prezența noastră, azi, aici. Ne aducem aminte de tinerii ostași care și-au dat viața pentru libertate. Duceți mai departe ceea ce au lăsat strămoșii noștri - Dobrogea. Să ducem cu demnitate mai departe tradițiile Dobrogei" a declarat Dragoș Zisopol, Membru al Camerei Deputaților din Parlamentul României. 

„Toți suntem constănțeni și dobrogeni. Este păcat să nu rememorăm an de an acest măreț eveniment", a spus, la rândul sau, Anton Antoniadis, președintele Comunității Elene Elpis Constanța.

UPDATE 3

Participanții la slujba Te Deum au recreat, pe scările lăcașului de cult, fotografia din 1878. Imaginea va rămâne o moștenire pentru Constanța, pentru urmașii noștri și, cu siguranță, pentru toate familiile participanților.


UPDATE 4 - Evenimentul continuă la Teatrul Căluțul de Mare

Evenimentul continuă la Teatrul Căluțul de Mare. Cei prezenți în sală urmaresc filmul lansat în 1912 numit: „Independenţa României - Războiul Româno-Ruso-Turc". 
 







Filmul a fost dedicat Războiului de Independenţă 1877-1878 și a fost pus la dispoziţie de oldromania.com prin amabilitatea domnilor Radu Bălaș și Peter Szoverfi. 


Despre filmul „Independenţa Românâniei-Războlul Rornâno-Ruso-Turc, datat 1912
 
Filmul este mut, firesc pentru acel moment, şi a avut premiera în data de 1 septembrie 1912, la cinematograful Eforie din București, şi era la momentul lansării cel mai lung film din lume, având o durată de două ore.
 
După cum aminteam, fllmul a avut iniţial 120 de minute, din care s-au păstrat 82 de minute.
 
Producătorii filmului sunt Leon Popescu, Grigore Brezeanu, Societarii TNB şi Pascal Vidrașcu. Realizarea filmului a costat 400.000 lei, o sumă considerabilă la vremea aceea. Regia îi aparţine lul Aristide Demetriade, iar autorii scenariului sunt Petre Liciu, Aristide Demetriade şi Constantin Nottara.
 
Din distribuţie fac parte Ar. Demetriade, C. Demetriade, C-tin Nottara, A. Athanasescu și Metaxa-Doro.

Aristide Demetriade a fost distribuit în rolul domnitorului Carol I, doamna Elisabeta fiind jucată de soţia acestuia, Constanţa. Constantin Nottara a primit rolul lui Osman Paşa, pe când jarul Rusiei, Alexandru al II-lea, a fost interpretat de priceputul machior Pepi Machauer, de la Teatrul Național.
 
Personajele principale ale filmului, Peneş Curcanul şi soția lui, Rodica, au fost interpretaţi de către Aurel Athanasescu şi Jeni Metaxa-Doro.
 
Pentru scenele de luptă au fost folosiţi 80.000 de oameni, printre care şi cadre militare. Filmul a fost apreciat în străinătate, fiind difuzat la Budapesta, Viena şi Paris. Leon Popescu l-a promovat intens şi în Anglia.


Despre Leon Popescu
 
„Personaj-cheie al începuturilor cinematografiei româneşti, Leon Popescu a realizat cu fonduri proprii primul film românesc, „Independenţa României" (1911), fiind cel mai lung din lume la acea dată. Pelicula l-a inspirat mai târziu pe Nae Caranfil să regizeze „Restul e tăcere" (2007). Nume precum Aristide Demetriade, Grigore Brezeanu şi, poate cel mai important, Leon Popescu au fost personaje-cheie ale începuturilor cinematografiei româneşti. Dacă Demetriade şi Brezeanu au fost primii regizori consacraţi din România, lucrând la capodopere precum „Amor fatal" şi „Oţelul răzbună", Leon Popescu a fost probabil cel mai important producător de film pe care Bucureştiul l-a avut în perioada antebelică. El a înfiinţat societatea „Cipeto" în 1914, organizaţie care a devenit prima casă de producţie din România ce importa aparate de proiecţie de format mic şi închiria filmele realizate de Marioara Voiculescu.
 
Opere unice înaintea Primului Război Mondial

Cinematografia românească a produs opere unice în spaţiul balcanic chiar dinaintea Primului Război Mondial. Filme precum „Înşir'te mărgărite" sau primul film românesc de ficţiune „Amor fatal" sau „Independenţa României" (1911), peliculă care l-a inspirat pe Tudor Caramfil să regizeze „Restul e tăcere" (2007), au fost adevărate megaproducţii la vremea lor. Utimul, de exemplu, era inspirat din Războiul de Independeţă al României şi era, la momentul lansării, cel mai lung film din lume, având o durată de două ore." 14.07.2019, lonela Stănilă, Adevărul.
 
 
UPDATE 5 

Aurelia Lăpușan și-a întâmpinat invitații, înmânând fiecăruia câte o carte.  

UPDATE 6 - „Cultura a făcut Dobrogea românească!" 
 
Cuvântul de deschidere îi aparține actorului Dan Cojocaru.



„Azi ne întâlnim cu toții, fii ai Dobrogei, pentru a sărbători. Aurelia Lăpușan își lansează volumul „Patrimoniul uman al Dobrogei. Contribuții și destine remarcabile“ și tot azi sărbătorim ZIUA de Constanța care a împlinit 24 de ani", a spus în debutul evenimentului de lansare actorul Dan Cojocaru.

„Cultură a făcut Dobrogea românească!" a mai adăugat Dan Cojocaru. 

UPDATE 7 - „Evenimentul contribuie la perpetuarea tradițiilor legate de Dobrogea" – Gabriel Croitoru
 
Gabriel Croitoru, consilier cultural al preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, ia cuvântul. 



„Vă mulțumesc pentru invitația la acest eveniment, organizat de ZIUA de Constanța. Evenimentul este important deoarece contribuie la perpetuarea unor tradiții legate de Dobrogea. O felicit și pe Aurelia Lăpușan, care își lansează azi un volum nou", a punctat Gabriel Croitoru. 

UPDATE 8

Baritonul Iulian Bratu interpretează imnul Dobrogei. 



Imnul Dobrogei este compus de regretatul Dumitru Lupu pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad. Compoziția a fost lansată pe 1 decembrie 2015 la Ateneul Român.

UPDATE 9 - Claudia Tanislav, directorul ZIUA de Constanţa, despre cronologia evenimentelor culturale organizate de ZIUA de Constanța 



La cuvânt urmează Claudia Tanislav, directorul ZIUA de Constanţa. 

„În anul 2015, cotidianul ZIUA de Constanța a început să sărbătorească Dobrogea. Atunci l-am invitat pe tenorul Vasile Moldoveanu la Constanța, unde a primit titlul de cetățean de onoare, iar Universitatea Ovidius i-a acordat titlul Doctor Honoris Causa.
Apoi, ZIUA de Constanța a început să digitalizare cărți vechi de peste 100 de ani.
Au fost organizate mese rotunde la redacție, cu diverși invitați.

În 2017, am decis să reconstituim ZIUA Dobrogei cu autoritățile locale. Am instituit și distincția Meritul Dobrogean. Tot în 2017, am organizat o seară la teatru cu Aida Abagief" a dezvăluit Claudia Tanislav, directorul ZIUA de Constanța.

„În 2018 am organizat un eveniment la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski“, unde au participat peste 80 de persoane foști angajați. Emoțiile celor prezenți m-au determinat să merg mai departe. În același an, am făcut demersuri ca Școala din comuna Dorobanțu, județul Călărași să poarte numele lui Adrian V. Rădulescu. În 2018, am făcut și un film documentar dedicat lui Adrian V. Rădulescu, fostul director al Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța", a mai adăugat Claudia Tanislav. 

„În 2019, la propunerea ZIUA de Constanța, Petre T. Frangopol și Traian Gomoiu au primit titlul de cetățeni de onoare ai municipiului Constanța. În același an, am reușit sa tipărim un volum semnat de inginerul Garabet A. Kümbetlian" a mai menționat Claudia Tanislav. 

„ZIUA de Constanța a inițiat diploma Meritul Dobrogean.
În 2021, împreună cu un grup de tineri, am vizitat toate siturile cetăților din Dobrogea, lucru care a permis lansarea volumului dedicat cetăților din Dobrogea" a continuat Claudia Tanislav. 

„Ulterior, împreună cu publciația Info Sud-Est am organizat o expoziție la Parlamentul României, dedicată castelului Reginei Maria din Mamaia și cetăților din Dobrogea. Cred că evenimentul a avut rezultat, deoarece Primăria Constanța a cumpărat terenul pe care se află castelul, iar Ministerul Culturii îl va reabilita" a mai subliniat Claudia Tanislav.

UPDATE 10- Ovidiu Dunăreanu, despre cartea lansata azi de Aurelia Lăpușan

În continuarea evenimentului va vorbi Ovidiu Dunăreanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Dobrogea. 

„Mă bucur că particip, azi, aici, la evenimentul organizat cu prilejul intrării trupelor românești în Dobrogea. E un moment extraordinar această zi pentru Dobrogea. Eu vin de la Ostrov, dintr-o familie de mocani și dobrogeni. Când am ajuns la bibliotecă, am cunoscut-o pe Aurelia Lăpușan. Împreună căutam informații despre Dobrogea. Aurelia Lăpușan a publicat toate informațiile adunate în mai multe volume monumentale. Doamna Lăpușan și regretatul ei soț au adus informațiile despre înaintașii noștri. Cartea de față, „Patrimoniul uman al Dobrogei. Contribuții și destine remarcabile“, m-a năucit cu informația și frumusețea ei. Vă rog să o citiți. ZIUA de Constanța a fost excelentă că s-a ocupat de editarea acestui volum" a punctat Ovidiu Dunăreanu, președintele Uniunii Scriitorilor, filiala Constanța. 

UPDATE 11 - „La mulți ani, Dobrogea! La mulți ani, ZIUA de Constanța!" – Mesajul Aureliei Lăpușan, un omagiu adus regiunii 


Ia cuvântul în cadrul evenimentului conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan.

„La mulți ani, Dobrogea! La mulți ani, ZIUA de Constanța! Azi e ziua recunoștinței. Eu îmi exprim recunoștința pentru strămoșii mei, care mi-au inspirat dragostea față de Dobrogea. Îmi exprim recunoștința pentru soțul meu. Și azi, în mod deosebit, recunoștința mea se îndreaptă către o ființă care iubește Dobrogea din toată ființa sa, Claudia Tanislav, care este prietena adevărului. Ea și echipa ei extraordinară, ai cărei membri știu bine ce fac", a declarat Aurelia Lăpușan.

„În editarea cărții m-am folosit de fondul documentar. În carte sunt prezentate 40 de personalități pe care nu ar trebui să le uităm" a mai adăugat Aurelia Lăpușan.


UPDATE 12


Ileana Şipoteanu susține un moment artistic.

UPDATE 13 

Evenimentul a ajuns la final. 




Citește și:

Ziua Dobrogei Etniile dobrogene invită constănțenii la Slujba de Te Deum, la Biserica Greacă Schimbarea la Faţă – „Metamorphosis

145 ani de la Reintegrarea Dobrogei la viața românească (I)