Fotoreportaj Catedrala Ortodoxă „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“ din Constanța, supraviețuitoarea unui război (galerie foto)
Fotoreportaj: Catedrala Ortodoxă „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“ din Constanța, supraviețuitoarea unui- Catedrala Ortodoxă „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“ din Constanța este lăcașul care, după mai bine de un secol continuă să impresioneze. Este supraviețuitoare a bombardamentelor sovietice.
Catedrala ortodoxă „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“, situată mai jos de Piața Ovidiu, este un lăcaș de cult ortodox din Constanța amplasat în fața clădirii Arhiepiscopiei Tomisului.
Piatra de temelie a fost pusă la 4 septembrie 1883, în timpul mitropolitului Iosif Gheorghian. În data de 22 mai 1895, biserica a fost sfințită.
Renumitul arhitect Alexandru Orăscu a realizat planurile de construcție, arhitectul diriginte al lucrărilor fiind Carol Benesch. În parcul care înconjoară catedrala se află un complex arheologic care expune zidurile vechi ale orașului antic Tomis.
Arhitectura în stil neobizantin se impune prin monumentalitatea fațadei și prin turnul înalt de 35 de metri. Sculptura bine reprezentată la catapeteasmă și strane a fost proiectată de Ion Mincu.
Catedrala a fost construită între anii 1883-1895, fiind deschisă după sfințirea din data de 22 mai 1895.
Catedrala Ortodoxă „Sfinții Petru și Pavel” din Constanța supusă bombardamentelor din 1941
La data de 3 august 1941, un bombardament sovietic a avariat și distrus parțial altarul și catapeteasma (perete despărțitor dintre altar și naos).
În ziua de 22 iunie 1941, la ora 22:15, Constanța a suferit primul atac sovietic. În dimineața următoare, alte trei atacuri au avut loc, iar după-amiază orașul a fost survolat de 6 avioane sovietice.
„Vreo şase bombe au dărâmat şi catedrala, şi palatul, aşa cum se văd azi. De se întâmpla bombardamentul în timpul Sf. Liturghii, vă puteţi uşor închipui ce-ar fi fost: toţi preoţii, corul şi credincioșii ar fi fost prefăcuţi în masă de carne! Dumnezeu, însă, ne-a apărat”, declara Gherontie Nicolau, episcopul Constanței, în urma bombardamentelor sovietice asupra orașului Constanța din 3 august 1941.“
Duminică, 3 august 1941, bombardamentele asupra Constanței au continuat cu mai multe avioane sovietice care soseau dinspre mare, bombardând zona peninsulară și portul.
Printre clădirile afectate de explozii s-au numărat și Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“, dar și palatul episcopal din apropriere.
„În ziua de 3 August 1941, Duminică, după ieșirea din Sfânta Liturghie, pe când călugării încă nu trecuseră la chilii, s-a dat alarma. Călugării au dat fuga la adăpostul ce-şi săpaseră în fundul parcului.“
În explozie, sigurul obiect religios neafectat de suflul exploziei a fost Icoana Maicii Domnului de la Durău.
„Catedrala episcopală este de la 3 August 1941, plină de tăcere adâncă, se arăta într-un raport al episcopiei din anul 1942. Prin bolţile ei nu mai străbat către cer ruga smerită a miilor de credincioși care implorau ajutorul Domnului pentru mântuirea lor.
Însă prin grija de fiecare clipă a Prea Sfinţitului nostru Episcop, vechea ctitorie a lui Vodă Carol I va fi în curând restaurată şi rugi fierbinţi se vor înălţa iarăşi către ceruri, din faţa acestui slăvit şi greu încercat Altar. Până atunci însă, clerul Catedralei compus din un mare eclesiarh, un arhidiacon, doi diaconi, doi cântăreţi şi doi canonarhi, a fost repartizat să slujească la bisericile din oraş.“
Gherontie Nicolau a transmis în anul 1942, prin intermediul revistei eparhiale „Tomis“ un mesaj de încurajare atât pentru militari, cât și pentru populația civilă:
„Sesiunea aceasta ne găseşte în cele mai grele dar în acelaşi timp şi cele mai frumoase şi istorice momente ale neamului nostru. Căci greu este războiul cu colosul rusesc, dar frumoase sunt şi victoriile repurtate contra lui şi istoria va avea de înregistrat vitejii şi fapte, pe care ea nu le-a avut niciodată. Deşi cu sacrificiu din partea armatei noastre viteze şi cu munca şi contribuţia populaţiei civile, care la Constanţa nu a fost lipsită de jertfe, totuşi ne simţim mândri, că trăim timpuri de atâta vitejie românească, care întrece cu mult pe cea din trecutul istoriei noastre.”
Catedrala a fost reconstruită după război, la data de 14 ianuarie 1951, fiind resfințită de patriarhul Justinian Marina, împreună cu episcopul Chesarie Păunescu.
Începutul noului mileniu aduce o reorganizare a vieții religioase din Dobrogea. În 1990 după ce lăcașul trece printr-o restructurare, devine inițial Catedrală Arhiepiscopală. Ulterior, în anul 2002, este transformată în mânăstire, primul stareț fiind Înaltpreasfinţitul părinte Teodosie.
În această Catedrală se găsește icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului realizată în 1932 după vestita icoană „Prodromița“ de la Schitul Prodromul din Sfântul Munte Athos- Grecia. De altfel, în această Catedrală mai sunt și se citesc moaștele Sf. Andrei Criteanul, Sf.M. Mc. Pantelimon, Epistet și Astion de la Halmiris, Atal, Camasie, și Filip de la Niculițel și ale Sf. Cuv. Simeon Stâlpnicul, Auxentien, Stelian, Rufim și Anaretenton.
Sursă foto și documentare: #DobrogeaDigitala: 80 de ani de la bombardarea Catedralei din Constanța
Citește și:
#Dobrogea143 - de la grecii din Milet la generația Millennials: Cetatea Tomis și istoriile sale milenare (galerie foto+video)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp