#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials Cetatea Tomis și istoriile sale milenare (galerie foto+video)

În secolul VI, înaintea erei noastre, o colonie a grecilor din Milet se așeza pe pământul pe care astăzi îl cunoaștem sub numele de Constanța. Și-au construit un adevărat oraș antic, pe care l-au denumit Tomis.



În urma cercetărilor făcute de-a lungul deceniilor, arheologii au reușit să contureze povestea celor care au binecuvântat acest pământ.

Zona pe care au găsit-o aici era numai bună de a fi dezvoltată: un promontoriu lung care oferea o bună poziție strategică pentru a se apăra, dar și un adăpost comod pentru corăbii.



 

 

Conform izvoarelor, Grigore Tocilescu este primul arheolog care a făcut cercetări și descoperiri despre Cetatea Tomis. Demersul său profesional a  fost motivat de dorința sa de a reuși să îi lămurească pe contemporanii săi de importanța anunțării autorităților avizate în cazul descoperirilor întâmplătoare a unor vestigii, artefacte, necropole sau orice indiciu care definea termenul de „antichitate“.

În această categorie fiind incluse nu numai monumentele sau obiectele antice şi medievale, scoase la lumină prin săpături şi descoperiri întâmplătoare, ci şi manuscrise aflate la mănăstiri sau biserici, tablouri, unele semnate de pictori celebri, medalii sau piese de artă populară, menite să fie, în concepţia lui Tocilescu, expuse, inventariate şi păstrate corespunzător.

Conform memoriilor lui Grigore Tocilescu, arheologul prezenta situația delicată cu care s-a confruntat la Constanța încă din anul 1881, când a ocupat funcția de director al Muzeului de Antichități. Vezi mai multe detalii în materialul Cercetările lui Grigore Tocilescu în necropola de la Tomis.

Se pare că legea privind arheologia nu era respectată, fapt ce îl înnebunea pe arheologul care voia ca muzeul pe care îl conducea să depoziteze, inventarieze și conserve toate descoperirile istorice ale cetății tomitane.

Ulterior, mai toate încercările sale de a crea săpături sistematice i-au fost împiedicate de prefectul Constanței, care era în dezacord total cu arheologul.

Ba chiar mai mult, Tocilescu povestea despre momentul în care și-a dorit să pornească o campanie la nacropola orașului antic, însă prefectul a angajat 10-12 oameni care au „scormonit“ mormintele, fără a aduce la cunoștința arheologului toate descoperirile făcute. Rezultatul a constat în distrugerea a circa 30–40 de morminte, din al căror inventar nu au fost predate MNA decât extrem de puţine piese (două vase de sticlă şi un opaiţ de bronz).

După acest episod, prefectul i-a adus la cunoștință arheologului că orice săpătură se va face doar cu ştirea şi aprobarea sa, însoţit permanent de un agent de poliţie, autorizat să reţină orice piesă descoperită, sub pretextul jignitor al evidenţei a tot ceea ce custozii MNA iau din judeţ şi al asigurării împotriva unor furturi din partea lor sau chiar a lui Tocilescu însuşi.
Din cauza acestor neînțelegeri, Grigore Tocilescu a fost nevoit să suspende orice cercetare pe care o avea în plan.

Însă, toată munca lui Tocilescu nu a fost în zadar. Vasile Pârvan a preluat cârma săpăturilor și de această dată lucrurile au stat diferit. În anul 1913- 1914, arheologul a descoperit primele fragmente din zidul de fortificaţie al cetăţii, dar şi cele două porţi, punând în acest fel Tomisul pe harta arheologică europeană.

Vasile Pârvan este considerat întemeietorul arheologiei moderne activând preponderent în Dobrogea. În memoria sa, la Constanţa, stă bustul său, realizat în 1957 de sculptorul Ion Irimescu, într-un loc simbolic: în vecinătatea zidului de incintă a cetăţii Tomis, lângă poarta de nord-est cu celebrul său „turn al măcelarilor“.

Vasile Canarache, un urmaș al grecilor care au fugit din Insula Chios căutând în România pământul făgăduinței, a reușit să ctitorească la malul mării edificii care dăinuie și astăzi: Muzeul de Arheologie, Acvariul, Muzeul de Artă Plastică, Muzeul Callatis din Mangalia. Și-a legat destinul pentru totdeauna de acest pământ pe care l-a scormonit scoțând la lumină vestigii antice: Șarpele Glycon, Edificiul Roman cu Mozaic, băile publice din vechiul Tomis.

Cele mai importante descoperiri din perioada modernă au fost realizate de către Adrian V. Rădulescu pe care le-a și detaliat în cartea sa „Monumente romano-bizantine din sectorul de Vest al Cetăţii Tomis“, care se găsește în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa
 

Peninsula Constanța este localizată între Bd. Ferdinand, faleza de Est a orașului până la plaja Modern, Cazino, Poarta 1, port comercial, Bd. Termele Romane (fost Marinarilor), str. Traian.
 
Arheologii Constanței continuă săpăturile. Oricând, noi vestigii milenare sunt gata a fi descoperite. Este important de știut faptul că necropolele (cimitirele orașului) erau amplasate în afara zidurilor cetății. Pentru constănțenii care dețin un teren, sau doresc să achiziționeze un spațiu pentru construcție în această zonă, este bine să se pregătească să descopere în timpului lucrărilor, fie necropole, fie ziduri ale vechilor locuințe, pe care, conform legii în vigoare, Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, trebuie să le raporteze autorităților avizate.
 

Și că tot am adus în discuție atâtea vestigii, trebuie subliniat faptul că situl arheologic „Orașul Antic Tomis“, după cum este numit în termenii de specialitate este înscris pe lista monumentelor istorice sub codul CT-I-s-A-02553.

Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.

 

După cum spuneam și mai devreme, zona peninsulară a orașului Constanța este plină de monumente istorice. Situl arheologic cuprinde 12 monumente istorice, acestea fiind:
-    Bazilica mare (cod LMI CT-I-m-A-02553.01)
-    Bazilica mică (cod LMI CT-I-m-A-02553.02)
-    Bazilica creștină (cod LMI CT-I-m-A-02553.03)
-    Bazilica creștină (cod LMI CT-I-m-A-02553.04)
-    Edificiul roman cu mozaic (cod LMI CT-I-m-A-02553.05)
-    Amfiteatru (cod LMI CT-I-m-A-02553.06)
-    Locuirea citadină Tomis (cod LMI CT-I-m-A-02553.07)
 -   Zidul de incintă al cetății Tomis (cod LMI CT-I-m-A-02553.08)
 -   Locuire (cod LMI CT-I-m-A-02553.09)
-    Apeducte - galerii (cod LMI CT-I-m-A-02553.10)
-    Turn de apărare (cod LMI CT-I-m-A-02553.11)
-    Therme (cod LMI CT-I-m-A-02553.12)

Pe lângă acestea, mai cunoaștem o serie de alte monumente istorice (clădiri de epocă modernă) a căror istorie merită cunoscută. Nu le vom detalia pe toate acum, însă vom vorbi despre trei cele mai importante.
 

Piața Ovidiu din Constanța a fost în antichitate, foarte probabil, agora cetății Tomis, o piață publică creată după sistemul democrației ateniene. La început, a fost un mic târg de escală, un emporion, cum spun specialiștii, locul unde negustorii din vechea Eladă și populația băștinașă desfășurau schimburi comerciale.

Treptat, localitatea a evoluat într-un polis (oraș) grecesc, înfloritor economic începând din epoca elenistică. Evoluția sa a continuat și în epocile următoare, în perioadele romană și romano-bizantină.

Inscripțiile antice descoperite până în prezent ne vorbesc despre un oraș care încă din secolul II după Hristos se auto-intitula „metropolă a Pontului Stâng“. La finele secolului III, odată cu reforma administrativă a împăratului Dioclețian, Tomisul devine capitală a nou-înființatei provincii Scythia Minor.

Foarte probabil, în urmă cu două milenii, inima cetății Tomis pulsa tot din zona pe care astăzi o cunoaștem sub numele de Piața Ovidiu. Agora (Piața Publică) orașului era pe platoul vegheat astăzi de statuia poetului latin Publius Ovidius Naso. Foarte aproape se afla Edificiul Roman cu Mozaic, pămânul urbei, centrul economic terasat care veghea de sus asupra Portului.

O zonă importantă de vestigii poate fi admirată în parcul arheologic situat în fața catedralei ortodoxe Sf. Petru și Pavel, construită între anii 1883-1895. În acest Parc al Catedralei au fost găsite cele mai vechi dovezi ale existenței unei așezări de secol VI și V înainte de Hristos, ceramică getică și grecească. Astăzi, ruinele ce pot fi admirate de către turiști datează din ultimele perioade de locuire antică, din perioada romano-bizantină (sec.IV-VI d.H).

Sub Constanța modernă se află toate aceste niveluri de locuire din timpuri diferite. Orașul antic s-a dezvoltat continuu de-a lungul secolelor. Specialiștii au estimat că în perioada exilului lui Ovidius (sec.I după Hristos) limita nordică a cetății nu depășea actuala piață.

Săpăturile arheologice efectuate până în prezent au condus la identificarea a numeroase obiective importante. Au fost descoperite mai multe bazilici paleo-creștine (din sec.V-VI d.H). Una dintre ele se află și astăzi conservată sub un hotel din zona Modern-Esplanada și a fost la rândul ei construită pe locul unui amfiteatru unde aveau loc lupte de gladiatori.

O altă bazilică importantă a fost identificată în curtea liceului Mihai Eminescu, în timp ce o alta se află în stare de conservare în sensul giratoriu de la Poarta 1 Port.

Nu departe de această ultimă bazilică, în Parcul cu Pini de sub Edificiul Roman cu Mozaic pot fi admirate ruinele Termelor tomitane, băile publice din timpul stăpânirii romane.

Am amintit anterior de Edificiul Roman cu Mozaic însă acest complex extraordinar merită o analiză separată. În toamna anului 1959, pe faleza de vest a orașului, în spatele Pieței Ovidiu a fost demarat un proiect prin care se realiza construcția unui bloc nou de locuințe și a unui nou bulevard. Cu această ocazie, s-au descoperit mai multe ziduri antice și un câmp de mozaic, foarte bine conservat.

Specialiștii sunt de părere că în această mare sală a Edificiului se efectuau marile tranzacții comerciale (afaceri cu mărfuri en-gross), se luau decizii de ordin economic, clădirea funcționând practic ca o adevărată Bursă a Mărfurilor, evident, una de epocă antică.

Jos, sub Edificiu, lângă depozite și aproape de cheurile portului se aflau numeroase tarabe, magazine și prăvălii, unde se făcea comerț cu de amănuntul. Astfel, acum 1700 de ani, în zona comercială de sub Edificiul cu Mozaic, tomitanii puteau cumpăra produse de import de foarte bună calitate, abia aduse la bordul corăbiilor, din cine știe ce colț al lumii...
 

Pe data de 1 aprilie 1962, cu ocazia unor lucrări civile efectuate în zona fostei Gări a orașului Constanța, a fost făcută o descoperire senzațională. Sub terasamentul feroviar ce data din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost dezvelită o groapă în care fuseseră ascunse, laolaltă, 24 de sculpturi.

Piesele scoase la iveală sunt și astăzi valori inestimabile de patrimoniu, unice în România și recunoscute și apreciate pe plan internațional. Tezaurul era compus din 24 de statui și reliefuri, toate datate în secolele II-III înainte de Hristos și care aparțineau unor divinități diverse din panteonul religios greco-roman, oriental și autohton.

Acestea sunt numite astfel:
- Fortuna cu Pontos  - Statuie lucrată în marmură alba.
- Cybela - Statuetă de marmură albă, fină, cu cristale mici, înfăţişând pe zeiţa Cybela stând pe tron.
- Bacchus - Basorelief[1] de marmură gălbuie, zaharoidă, cu cristale mari
- Bacchus - Relief votiv[2] pe placă de marmură gălbuie cu cristale mari, înfăţişînd pe Bacchus însoţit de principalii lui acoliţi.
- Mercur - Basorelief de marmură albă, fină, cu o spărtură mare în colţul superior stâng, spărtură care a făcut să dispară, în bună parte, mijlocul frontonului şi una din acrotere;
- Eseulap - Statuetă de marmură gălbuie, fină, cu cristale mărunte;
- lsis - Bust în mărime naturală, din marmură albă cu cristale mari, fin şlefuită;
- Diana - Fragmentul din dreapta al unei plăci de marmură albă cu cristale mici, cu un relief reprezentând o divinitate feminină;
- Se lene - Basorelief pe placă de marmură albă, zaharoidă. Lipsă colţul din stânga, jos;
- Hecate (4 ) - Basorelief pe placă de marmură albă, cu cristale fine;
- Graţiil - Basorelief pe placă de marmură albă, zaharoidă;
- Nemesis - Ediculă din marmură albă, fină, cuprinzând în interior două statui feminine identice, care reprezintă pe zeiţa Nemesis în dublă ipostază;
- Dioscurii - Statuie de marmură gălbuie, uşor corodată;
- Cavalerul Trac (3) - Placă pentagonală de marmură gălbuie, sfărâmicioasă, reprezentând în relief pe Cavalerul Trac la vânătoare;
- Mithras - Placă de marmură gălbuie, zaharoidă, cu basorelief:
- Altarul - Mic altar de marmură gălbuie, zaharoidă;
- Şarpele - Statuie de marmură uşor vânătă.

Potrivit specialiștilor, Tezaurul de Sculpturi de la Tomis a fost ascuns, cel mai probabil, la sfârșitul secolului IV înainte de Hristos, într-o perioadă în care creștinismul devenise singura religie oficială a Imperiului Roman iar celalte culte, considerate păgâne și idolatre, fuseseră scoase în afara legii.

Din piesele de înaltă calitate artistică se remarcă incredibila Statuie a Șarpelui Glykon, (zeu al căminului și fertilității) și ansamblul statuar Fortuna cu Pontos, zei protectori ai orașului Tomis. Acesta din urmă, artefact minunat din marmură îi înfățișează pe Fortuna (Tyche), zeița norocului, cea care poartă Cornul Abundenței și care asigură prosperitatea orașului, și pe micul Pontos. Zeu pre-olimpian al Mării Negre și protector al corăbierilor.

Mai multe detalii despre aceste piese din tezaur poți afla din cartea „Tezaurul de sculpturi de la Tomis“, de V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu, Adrian V. Rădulescu aflată în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța.
 
Mormântul pictat de tip hypogeu este unic în România și a fost descoperit în Constanța în anul 1988. Se presupune că mormântul aparținea unei importante familii tomitane, care trăia la începutul secolului al IV-lea, când Tomisul a fost una dintre cele mai înfloritoare metropole de la pontul de vest.

Turiștii care pășesc în zona peninsulei trebuie să țină cont că istoria care zace sub pavaje, încă nedescoperită, completează peisajul de basm al lumii antice. Monumentele istorice și vestigiile expuse în Piața Ovidiu, lângă bucata de asfalt care ne poartă de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie la Edificiul cu Mozaic ne dovedesc că înaintea existenței noastre, grecii din Milet au reușit să creeze o metropolă.

Clădirile de epocă modernă pe care le putem admira pe străzile care fac legătura între Piața Ovidiu și Parcul arheologic al catedralei continuă istoria în următoarea perioadă apropiată nouă, ceea ce ne demonstrează încă o dată că oamenii care au stăpânit acest pământ aveau o cunoștință aparte și o putere de creație uimitoare.

Suntem datori să lăsăm în urma noastră măreția, ca după alți 2000 de ani, arheologii să descopere că generația Millennials se trage din grecii din Milet.

Iar lista nu se oprește aici. Toate aceste monumente istorice, dar și multe alte detalii despre cei care au pășit pe pământul dobrogean le veți putea afla din cartea „Dobrogea 143 – de la grecii din Milet la generația Millennials“, care va fi disponibilă în biblioteca digitală ZIUA de Constanța.
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.

Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.

 


FOTO: Nicușor BUȘURICĂ

Citește și:

Vasile Canarache, istoric, arheolog şi muzeograf
 
Adrian V. Rădulescu, doctor în istorie şi arheolog
 
Legendele Dobrogei antice (II) - Mitul fondator al Cetăţii Tomis (galerie foto)
 
 

[1] Basorelief = conf. dex Lucrare de sculptură cu figuri scoase în relief pe un fond cu care fac corp comun
[2] Votiv = conf. dex Care exprimă o făgăduință solemnă