Mănăstirea Cernica, din județul Ilfov, vechi și prețios lăcaș de cult inclus în Lista monumentelor istorice (Galerie FOTO+VIDEO)

 

• Mănăstirea Cernica este situată în orașul Pantelimon, județul Ilfov, în apropiere de limita cu comuna Cernica, Ilfov. Mănăstirea Cernica, în ansamblul ei, este inclusă în Lista monumentelor istorice din România

 
Dintre toate mânăstirile noastre, Cernica este cea mai uşor accesibilă pentru vizitatorul bucureştean . Sânt doar 12 km până acolo, socotiţi din centrul Capitalei, piaţa Sf. Gheorghe. De îndată ce ai depăşit linia de centură - vechea linie a forturilor - apar lucind în zare turlele bisericilor Cernicăi, iar la dreapta - apa domoală a Colentinei. 
 
Având o așezare de excepție, chiar lângă lacul cu același nume, înconjurat de păduri seculare de stejari, ansamblul monahal al Mănăstirii Cernica s-a născut cu mai bine de 400 de ani în urmă, sub domnia lui Radu Șerban Vodă, care reclădise și Mănăstirea Comana pe vremea când era boier. Mănăstirea Cernica, care se află la numai 12 km est de București, a fost întemeiată de vornicul Cernica Știrbei, ctitorie care era ridicată pe locul unei aşezări monahale mai vechi, dar cel care a pus neîndoit amprenta asupra ansamblului mănăstiresc a fost Sf. Calinic de la Cernica, în timpul stăreției acestuia ctitorindu-se cele mai importante clădiri ale complexului zidit sub formă de cetate. În cadrul ansamblului a funcționat și o scoală de pictură bisericească, dar și un seminar monahal.
 
Ceea ce impresionează, îndeosebi, când intri  în biserica care poartă hramul Sf. Gheorghe și Schimbarea la Față a Domnului, sunt picturile sale, mai ales fresca din pronaos care ilustrează facerea lumii. Unele dintre picturi înfățișează scene din viața călugărilor. Un aspect interesant este faptul că sfinții sunt înconjurați de nori ori plutind pe aceștia în marea majoritate a scenelor pictate.





 
Biserica construită de Cernica Ştirbei, din cauza unor degradări structurale,a fost demolată şi, pe temeliile ei, stareţul Timotei a construit actuala Biserică Sfântul Nicolae, una dintre cele mai impunătoare lăcaşuri de cult. În partea de nord a ostrovului Sf. Nicolae se află Biserica Sfântul Lazăr, ctitorită de stareţul Gheorghe în 1804, a cunoscut numeroase modificări în timpul lucrărilor de restaurare executate în vremea stareţului Zosima Pârvulescu, în anul 1936. De la ctitoria modestă din anul 1606 a vornicului Cernica, mănăstirea a crescut ca dimensiuni şi importanţă social-religioasă. Astăzi ea ocupă cele două ostroave, Sfântul Nicolae şi Sfântul Gheorghe. În ostrovul Sfântul Nicolae se află Biserica Sfântul Ierarh Nicolae (1815), Biserica Sfântul Lazăr (1804), un corp de chilii, câteva case şi cimitirul. În ostrovul Sfântul Gheorghe se găseşte cetatea, în mijloc cu biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (1842), trei paraclise, două case memoriale, muzeul mănăstirii, trapeza, biblioteca şi alte câteva clădiri.
 
Colecţia muzeală a mănăstiri adună numeroase obiecte liturgice, icoane, chivote, veşminte, cărţi vechi, hrisoave şi manuscrise lucrate de monahi iscusiţi. Toate acestea dau o imagine a bogatei activităţi culturale desfăşurate aici. Sunt de remarcat icoane de la sfârşitul secolului XVII: icoana Maicii Domnului cu Pruncul, icoana făcătoare de minuni a Sfântului Ierarh Nicolae. Apoi icoanele unor zugravi din Şcoala de la Cernica: Nicolae Polcovnicu, Adam Zugravu, Fotache, Grigore Frujineschi. Erminia, coloritul, nuanţarea, expresivitatea şi execuţia artistică scot în evidenţă opera unor zugravi locali de înaltă ţinută. Numeroase veşminte ţesute cu fir de aur şi argint, potire, evanghelii şi cruci sunt donaţia Sfântului Ierarh Calinic. Sunt apoi o serie de tablouri, opere ale unor cunoscuţi pictori ca Theodor Pallady şi Ion Ţuculescu, care adaugă şi nota de modernitate vechilor valori adăpostite aici.

Biblioteca mănăstirii, organizată de însuşi Sfântul Ierarh Calinic numără peste 14 500 de lucrări din care 2000 sunt cărţi vechi româneşti cu valoare de patrimoniu. Trapeza mănăstirii pentru monahi, credincioşi, pelerini, ctitorită de Sfântul Ierarh Calinic în anul 1842, se află pe latura de nord-vest a incintei, ea are forma unei nave de biserică. Vizitată de mulţi credincioşi şi pelerini, dornici de înălţare spirituală, Mănăstirea Cernica este „un adevărat laborator al Învierii”, o poartă deschisă către cer de unde coboară „Toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit…” (Iacob I,17).
Aşezată în apropierea capitalei, Sfânta Mănăstire Cernica a oferit prilej încă din veacurile trecute multor bucureşteni, oameni cu stare şi ctitori, precum şi unor personalităţi ale vieţii bisericeşti, culturale şi politice să-şi aleagă loc de odihnă veşnică pentru ei şi familiile lor în cimitirul mănăstirii, lângă Biserica Sfântul Lazăr din ostrovul Sfântul Nicolae. Din documentele mănăstirii aflăm că cimitirul exista încă de la sfârşitul secolului al XVII-lea, de atunci se păstrează tradiţia de a înmormânta aici pe lângă monahi şi ctitori sau binefăcători ai mănăstirii.

 
 
 
 
Citește și
Județul ConstanțaMănăstirea Casian, construită lângă peștera locuită de vechi creştini (Galerie FOTO)