Certificat de urbanism emis de Primăria Constanţa pentru Parohia „Sfântul Gheorghe“. Detalii

Parohia „Sfântul Gheorghe“, situată pe strada Nicolae Iorga nr. 12 din municipiul Constanţa, şi-a anunţat intenţia de modificare a casei praznicale în care se desfăşoară activităţi social-filantropice.
 
Pe data de 20 ianuarie, Primăria Constanţa a emis certificatul de urbanism nr. 268 - Modificare proiect autorizat cu AC 766/13.05.2013 - „Construire casa praznicală D+P+M şi lumânărar parter“ prin modificări interioare/exterioare şi faţade casă prăznuire. Reamintim că autorizaţia nr. 766 din data de 13.05.2013 consta în „Construire casă prăznuire D+P+M şi lumânărar parter“ şi a fost emisă de Primăria Constanţa pentru Arhiepiscopia Tomisului - Parohia Sfântul Gheorghe Constanţa.
 
Potrivit datelor prezentate de Arhiepiscopia Tomisului, Parohia „Sfântul Gheorghe“ este a treia biserică românească din oraş din punctul de vedere al vechimii. „În primăvara anului 1915, primarul oraşului Constanţa, Virgil Andronescu, şi preotul Nicolae Paveliu au obţinut aprobarea autorităţilor în drept, pentru construirea unei a treia biserici în cartierul de peste linia ferată Mamaia (bulevardul Regina Maria), aşa-zis cartierul Românesc. Astfel că în 1915 se pune temelia bisericii, pusă sub ocrotirea Sf. Mare Mucenic Gheorghe, întreprinderea lucrărilor fiind dată lui Aristide Iacob constructor de lucrări publice“, se precizează pe site-ul Arhiepiscopiei Tomisului.
 
Actul sfinţirii temeliei s-a săvârşit de P. S. Episcop al Dunării de Jos D. Nifon, asistat de întregul cler din oraş. În 1919, prin decret regal nr. 4341 din 13 octombrie, biserica „Sfântul M. M. Gheorghe“, deşi numai cu temelia şi zidirea ajunsă până la cornişe, este declarată parohie. Tot în 1919, antreprenorul-constructor Aristide Iacob, nemaiputând continua lucrările, a reziliat contractul său. Astfel, s-a ales un comitet bisericesc care urma să adune ofrandele de la credincioşi pentru a amenaja în mod provizoriu biserica. Comitetul format pe  24 martie 1920 a început pe de o parte strângerea sumelor necesare, iar pe de altă parte lucrările provizorii (punându-se un acoperiş provizoriu care va fi modificat odată cu ridicarea turlelor).
 
În ziua de 29 iunie 1920, la numai trei luni de când fuseseră reluate lucrările, biserica astfel aranjată a fost sfinţită de către P.S. Episcop al Dunării de Jos, asistat de suita P. S. Sale din Galaţi, cum şi de întregul cler din oraş. În anul 1923, biserica a fost terminată, având o catapeteasmă provizorie şi nefiind pictată. Pictura actuală a fost realizată în anii 1931-1932 de către pictorul Nicolae Tonitza împreună cu doi colegi, Constantin Băcalu şi Jean Buiuk. Din cauza unor neînţelegeri, Tonitza nu a mai terminat lucrarea, picturile din pridvor fiind realizate de către un alt pictor. 
 
Citeşte şi:
 
Soarta Bisericii „Izvorul Tămăduirii“ din Tomis Nord, la mâna instanţei de judecată. Primăria a dat în judecată Arhiepiscopia. Ce mesaj transmite primarul Făgădău

Constănţenii, indiferenţi faţă de dezbaterea publică pentru viitoarea biserică ortodoxă din cartierul Palas (galerie foto)